Cristian UNTEANU, bs801401@skynet.be 

Herman Van Rompuy, noul presedinte al UE, este o alegere politica ce reflecta decizia europeana de a incredinta viitorul sau institutional unei persoane complet opuse modelului dambovitean pe care Traian Basescu il contura perfect prin sintagma "presedinte-jucator". Ceea ce si-au dorit liderii europeni sa aiba este la antipodul acestei conceptii si al acestui mod de comportament, pentru ei prevaland calitatea de presedinte-conciliator. La noi, articol de negasit pe tejgheaua politicii din ultimii ani. Van Rompuy a demonstrat ceva exceptional in cariera sa politica de pana acum si mai ales in perioada mandatului sau de prim ministru al Belgiei: capaci�tatea remarcabila a dialogului si a realizarii de consens pe piata politica belgiana, una dintre cele mai agitate, complexe si pline de controverse violente si exacer�bate din Europa. Drept care, toata lumea spera ca exact asta va fi si prima sa mare prioritate in mandatul european. A si inceput prin declaratia de intentii care subsumeaza un intreg program politic extrem de simplu si pragmatic, in lumina construirii unui consens la nivelul UE. Anunta deja ca postul sau este cel de mediator avizat caci, "viitorul UE nu depinde de o singura persoana, ci de cineva care va ajuta la asigurarea unei functionari mai bune a institu�tiilor existente... intreaga mea viata politica s-a desfasurat sub semnul bunei intelegeri, respec�tului adversarului si a tovarasului de drum. si voi continua pe acest drum... S-au facut multe dezbateri asupra profilului viitorului Prese�dinte al Consiliului UE, dar nu exista decat un profil posibil, ace�la al dialogului, unitatii si actiu�nii..Consider ca fiecare tara tre�buie sa iasa invingatoare din negocieri. O negociere cu invinsii este intotdeauna o negociere proasta". Consensual si inexistent ca personalitate, deci de aceea convenabil pentru toata lumea? Absolut deloc, caci Van Rumpoy este un personaj complex si care a probat, o viata de om, atasamentul la valorile unei doctrine. Este autor de lucrari teoretice de mare profunzime ("Crestinismul, o gandire moderna"), dar are si puterea de a urma, de trei sau patru ori anual, rigorile retragerii voluntare la manastirea Affligem... Dar blandul si suavul negociator poate si pune brusc pe jaratic intreaga clasa politica europeana asa cum a facut-o, spre exemplu, cand a afirmat ca "aderarea Turciei la UE constituie un pas prea departe... Cea mai buna alterna�tiva o constituie un parteneriat privilegiat". Ramanand insa perfect consecvent unei linii de conduita autoimpusa care i-a adus elogiile noilor sai colegi de la Clubul Bilderberg, detasat cu inteligenta de profilul comun al jucatorilor politici atunci cand afirma ca "nu am fost niciodata sclavul vietii politice. Nu stateam sase sau sapte seri pe saptamana si in schimb sa lipsesc de acasa: imi pastram pentru mine doua sau trei seri. In ce ma priveste, marile probleme ale vietii sau mortii sunt deasupra celor politice". Un discurs total discordant, ciu�dat si complet nearmonizat in raport cu ce ne-a fost dat sa auzim in campania electorala din Romania. N-a vorbit niciodata de dosarele de securitate ale adver�sarilor politici transformati in dus�mani personali, nu a evocat nicio�data mogulul, nu a folosit inregis�trari facute de serviciile de infor�matii. Atunci ce animal politic este asta si cum a reusit sa ajunga atat de sus? Iata raspunsul sau, cel al unui mare politician: "O tara nu poate avea importanta decat prin forta ideilor sale, a ideilor sale practice si directionate catre viitor si care fac sa avanseze lucrurile". Dumneavoastra credeti ca un asemenea discurs ar aduce voturi in Romania? In functie de raspuns, ar trebui sa identificam, macar acum, prin prisma acestei decizii europene de maxima importanta, de ce noi lipsim din jocurile de nivel inalt si, totdata, cum modelul haotic al politicii propuse in ultimii ani, cel bazat pe ura si intoleranta, a afectat profund mentalul colectiv si capacitatea reala de insertie in familia europeana. Chiar asa, va inchipuiti ca Van Rumpoy candi�dand in Romania ar putea sa spuna: "Conform obiceiului meu, voi ramane discret in mass-me�dia"? Pai nu l-ar rade si curcile? S-a jucat o partida politica extrem de importanta si rezultatele sunt acum cunoscute. Poate, daca chiar ne intereseaza ca vreodata sa avem sansa sa intram cu adevarat in Europa aceasta, bine ar fi ca lectia Van Rumpoy sa deseneze si un eventual portret-robot pentru prezidentiabilii nostri. Daca nu, ramanem cu ceea ce avem, adica cu circul. Si acela fara paine.