Ion PETRESCU, ionpetrescu@yahoo.com 

Probabil ca nu sunt singurul militar, fie si in rezerva, care a gasit in cutia postala scrisoa�rea, de doua pagini, semnata de cel mai important contra�candidat al actualului sef al statului, in cursa electorala pentru prese�dintie. Am retinut afirmatia: "Niciodata pana acum, militarii romani nu au fost mai nedrep�tatiti". Un adevar trist. insusit si reiterat public, ca urmare a reticentei oficiale de solutio�nare a unor probleme specifice, cu care se confrunta anumite categorii de militari. Si indiferenta societatii civile, fata de unele stagnari din mediul militar autohton explica ignorarea stirii vizand plangerea penala a 10 gradati si soldati voluntari clujeni, trecuti in rezerva pentru ca... au implinit varsta fatala de 40 de ani. Fatala pentru cariera lor militara. Redeveniti brusc simpli cetateni, acesti camarazi si-au asumat umilinta de a cersi tribunalului solde compensatorii si pensii militare. Nu sunt nici primii, nici ultimii obligati de viata sa se adreseze instantei militare. Sigur ca exista oportunitati, pentru voluntarii care intrunesc conditiile, de a urma cursurile de formare ofiteri sau subofiteri, pe filiera indirecta. Numai ca beneficiarii acestor instruiri reprezinta un numar infim din miile de SGV-isti. De altfel, la momentul inlocuirii recrutilor cu voluntarii, un general hatru, luat la intrebari de jurnalistii nedumeriti de ce s-a impus, din start, o limita de varsta, a replicat amuzat: "Pai ce ati vrea voi? Sa avem batalioane de alde Mos Teaca, in armata? La noi nu este pension de domnisoare! Ne trebuie barbati puternici, capabili sa lupte in linia intai, unde o fi asta, cand va fi cazul". Rezon! Contribuabilii exasperati de criza financiara pot privi cu lehamite plangerea penala a ex-voluntarilor clujeni. Desi previzibilul lor gand - "la munca, nu la cersit drepturi speciale!" - este cel putin cinic, intr-o tara unde numarul de someri creste de la o zi la alta. Nici cei nedreptatiti de o asemenea limita de varsta, nici oficialii indrituiti sa genereze un nou cadru legal, prin care sa se renunte la acest blocaj profesional artificial, nu invoca realitati cunoscute de militarii romani in teatrele de operatii. De pilda, in armata americana se inroleaza si accepta sa plece un an in Irak, in Afganistan sau in alt colt al lumii tineri si tinere care nu sunt nici pe departe varianta 2009 a lui Arnold Schwarzenegger, dar aleg instruirea dura, misiunile de lupta si departarea de casa doar pentru ca statul le va plati studiile universitare... Celebrele imagini, din productiile cinematografice de peste Ocean, cu alergatori in tricouri gri, pe care este indicata apartenenta la trupele de uscat americane - ARMY - indica nu doar o forma de consolidare a rezistentei fizice proprii fiecarui profesionist militar, ci si ambitia acestuia de a se mentine la nivelul baremelor impuse pentru testarile periodice. Aici este si cuiul lui Pepelea! De ce nu se inlocuieste limita de varsta - introdusa arbitrar -, cu obligativitatea trecerii testelor profesionale anuale, decisive fiind cele ce masoara robustetea dezira�bila a combatantului? Raspunsul este simplu. Din comoditate. Nu uit ziua cand un general pus pe treaba cu subordonatii isi informa preocupat colegii ca, la proba de alergare, nu au facut fata cativa seniori, cu probleme cardiace. A fost privit cu indulgenta. Cu alte cuvinte: "De alergare ne arde noua acuma?"... Am onoarea sa va salut!