"Durerea" liberalilor isi are sorgintea in refuzul presedintelui Traian Basescu de a desemna ca premier pe domnul Klaus Iohannis, actual primar al Sibiului, agreat de opozitia anti-Basescu ca premier. In scrisoarea sa, domnul Antonescu sustine ca este de datoria presedintelui Basescu sa desemneze un prim-ministru, sustinut de majoritatea parlamentara, precum domnul Iohannis. Or, Consiliul Superior al Magistraturii a dat un raspuns negativ solicitarii liberalilor. Interesanta este argumentarea presedintelui Consiliului, domnul Andries, prin subtilitatea sa juridica. Domnia sa raspunde ca va sesiza Curtea Constitutionala cand va exista un conflict juridic intre puterea judecatoreasca si celelalte autoritati, ceea ce, deocamdata, lipseste. "Justitia trebuie lasata sa functioneze exclusiv in limitele asigurarii functionarii statului de drept si trebuie delimitata de campaniile electorale", a spus seful CSM, intemeindu-se pe principiul bine cunoscut al separarii puterilor, ceea ce se intelege.
"Durerea" domnului Antonescu este explicabila! Dar, Constitutia Romaniei nu prevede - precum majoritatea Constitutiilor - ca primul-ministrul sa fie numit de seful statului din randurile majoritatii parlamentare, lasandu-i acestuia libertatea desemnarii premierului, bineinteles sub control parlamentar. Asa este si in Franta, dupa a carei Constitutie cea romaneasca s-a inspirat...
Constitutia Romaniei cere, insa, in art. 103, presedintelui statului altceva, sa consulte mai intai "partidul care are majoritatea absoluta in Parlament" sau in lipsa "majoritatea partidelor reprezentate in Parlament", ceea ce este altceva si nu implica niciun automatism.
De altfel, nici domnul Antonescu nu este prea convins ca are de partea sa Legea constitutionala. In lipsa de Constitutie, invoca un nex "paleologic". O notiune filozofica; ea nu convinge!
Adevarul este ca legiuitorul constitutional roman s-a aratat, dupa 1990, extrem de circumspect fata de tot ce ar favoriza cresterea puterii executive; sa nu uitam, Romania cunoscuse o indelungata dictatura! Si dizolvarea Parlamentului a fost tratata de Constitutie cat se poate de vitreg; e bine sa ramana asa, caci, pe poarta intredeschisa de o reglementare prea laxa a atributiilor Executivului, isi poate face intrarea abuzul Executivului; ceea ce, mai ales un liberal ca domnul Antonescu, trebuie sa impiedice.