Profesia trebuie aleasa cu mare bagare de seama, pentru ca in ziua de azi munca se poate dovedi nu numai daunatoare pentru sanatate, ci chiar mortala. Aceasta concluzie datatoare de fiori pentru oamenii muncii a fost trasa de echipa condusa de profesorul David Coggon de la Universitatea Southampton, Marea Britanie, care a analizat peste 40.000 de certificate de deces emise in anii '90 pentru a afla daca exista vreo legatura intre cauza mortii si slujba avuta de raposati in timpul vietii. Minerii angajati in extractia de carbune prezinta un risc anormal de mare de deces in urma pneumoconiozei (boli pulmonare, produse de praful aspirat pe caile respiratorii), in vreme ce minerii care extrag alte minereuri sau lucreaza in cariere de piatra se expun pericolului de a face silicoza (boala cronica pulmonara profesionala, incurabila, produsa prin acumularea particulelor de dioxid de siliciu in plaman. In Romania se afla pe primul loc in ierarhia bolilor profesionale). Carciumarii, barmanii si bucatarii, mai ales daca sunt de sex masculin, sunt ucisi adesea de consumul exagerat de alcool. Tamplarii, electricienii, instalatorii sunt si ei expusi riscului de a fi rapusi de o maladie provocata de expunerea la cantitati crescute de azbest. Cercetatorii care au facut publice, zilele trecute, rezultatele studiului spun insa ca lumea nu trebuie sa intre in panica pentru ca datele sunt deocamdata pur statistice si nu demonstreaza negru pe alb o legatura cauzala intre munca si imbolnavire (sic!). De asemenea, statistica indica, potrivit independent.co.uk, ca grupurile profesionale cele mai expuse riscului de a contacta/muri de SIDA sunt asistentele medicale, croitorii, coafezele, frizerii, jurnalistii, dar si alte categorii cu preocupari artistice si literare. Sinucigasi de profesie De asemenea, persoanele deosebit de creative au sanse mult mai mari sa ajunga dependente de stupefiante, iar decesul sa survina pe acest fond. Un fenomen inca neelucidat, semnalat si de alte cercetari anterioare similare, il reprezinta rata relativ mare a mortalitatii provocate de cancerul limfatic care se inregistreaza in randul profesorilor si cadrelor universitare. Au existat nenumarate tentative stiintifice menite sa-l identifice pe asasinul tacut - prezent poate in salile de clasa sau in cele de lectura - dar pana in prezent niciuna nu a reusit sa fie exhaustiva. Un alt statistician de geniu a observat faptul ca aceeasi categorie profesionala este in general "ocolita" de bolilele cele mai raspandite - cancerul pulmonar si afectiunile cardiace. Cifrele mai dezvaluie faptul ca medicii, stomatologii, veterinarii, asistentele, dar si alte cadre medicale sunt mai in pericol sa-si puna capat zilelor decat orice alta categorie profesionala. Si asta nu pentru ca munca pe care o depun i-ar aduce intr-o asemenea situatie disperata, ci pentru ca atunci cand au porniri sinucigase (cum avem adesea multi dintre noi), anagajatii din sistemul sanitar dispun si de mijloacele unei astfel de operatiuni si stiu si cum sa faca sa nu dea gres. Tot statistica sugereaza faptul ca, de departe, cea mai periculoasa meserie pare a fi cea de sofer. Pe perioada acoperita de studiul mai sus mentionat, conform datelor oficiale, aproximativ 130 de barbati si trei femei au murit in accidente de munca. Dintre acestia mai bine de 50 erau soferi.

Camelia CIOBANU, camelia.ciobanu@ziua.ro