Serban ORESCU, serban.orescu@ziua.ro 

Una din cele mai importante institutii din Romania de azi este Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM); in principal, ea se ocupa cu informarea romanilor care lucreaza in strainatate si ar dori sa se intoarca in tara lor devenind mici patroni. De cate ori vizitez, in august, Curtea de Arges, vin in cont�act cu prosperitatea indusa de acesti mici patroni cu masi�nile lor, adesea luxoase, si cu locuinte lucind de curatenie. Noi, declara, deunazi, seful departamentului de migratie din Italia, Federico Lazzarini, ne propunem sa dam certificate pentru competenta dobandita, spre a fi folosite, in Romania, la negocierea unui salariu decent. In tara, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a inventariat necesarul fortelor de munca prin contactarea unui numar de 200 de firme. In Italia, romanii reprezinta cea mai importanta comunitate de lucratori, depasind 600 000 de persoane, cei mai multi in constructii ca intreprinzatori. Ca unul care am lucrat in Romania pe diverse santiere de constructii, dupa instaurarea comunismului, in calitate de normator, iar apoi ca inginer electrotehnician, am avut contact direct cu muncitorii, mai mult sau mai putin calificati, mai mult sau mai putin harnici; ca atare, imi aduc aminte si de deficitul de harnicie al unora, inerent socialismului, imputabil, insa - de ce sa nu recunoastem? - si specificului national... Sistemul capitalist a venit de hac, doar partial, acestei metehne pe care Ion Creanga a imortalizat-o in cuvintele de pomina "muieti is posmagii?". Descendentii eroilor lui Creanga au la firma lor o alta mentalitate... Si, totusi, nu putini sunt aceia care prefera ajutorul modic de somaj... Un mester roman din Germania imi spunea, deunazi, ca subalternii conationali mai mult stau decat lucreaza si ca trebuie sa-i pazeasca mai tot timpul, spre deosebire de nemti... Au trecut doua decenii de la spargerea Cortinei de Fier, dar s-a lasat o anumita cortina de catifea, a productivitatii; pe ea multi romani pregeta sa o depaseasca; sa nu uitam nici supradotatii nostri, caci in ei ne sta nadejdea pe termen mai lung...