"Ravensbr�ck" (Humanitas Fiction), povestea Milenei Jesenska (1896-1944), scriitoare ceha, care a militat pentru dreptul la libera exprimare si care a pus in miscare o organizatie clandestina, salvand vietile a numerosi refugiati, mai cu seama evrei in Praga nazista, este disponibila, de ieri, in librarii. Inaintea lansarii, am discutat cu autorul romanului, Steve Sem-Sandberg (foto), primul laureat al Premiului "Marin Sorescu" acordat de Institutul Cultural Roman din Stockholm in 2007. ll Drama mamei anunta drama Milenei de mai tarziu? Da, in mod sigur. Pierderea mamei la o varsta foarte frageda a marcat-o iremediabil, pe viata, iar aceasta lipsa a resimtit-o dupa ce ea a devenit la randul ei mama. Greselile nenumarate pe care le-a facut fata de fiica sa, exigenta, duritatea sunt consecintele faptului ca a ramas orfana. Nenumaratele episoade prezentate in carte ridica serioase semne de intre�bare privind disponibilitate sa ca mama. ll Ce impact credeti ca va avea cartea, tinand cont de fundamentul real pe care se bazeaza? Romanul are la baza date biografice cunoscute, dar si chestiuni care nu au fost facute publice pana acum. Pentru prima data se vorbeste despre relatia ei cu Franz Kafka. Perioada in care s-au cunoscut la Viena, relatia foarte scurta, de patru zile, dar foarte intensa pe care cei doi au avut-o, colaborarea la diferite carti, scrisorile scriitorului catre Milena si multe alte lucruri pe care nu le gasiti mentionate in biografiile sale. Dorinta mea este ca cititorii sa descopere si o alta latura a Milenei Jesen�ska, diferita de ceea ce au putut cunoaste pana acum. Vreau ca ei sa si-o imagineze asa cum era: o femeie obisnuita, comuna dar cu un dar, si un talent aparte. Daca veti citi carti despre viata ei, veti descoperi ca in orice moment ea a apartinut cuiva: tatalui, sotului, lui Kafka, iar in momentul de fata istoriei. Acest roman ii apartine ei in totalitate. ll De ce personajele dvs. devin mai curajoase, in situatii limita, in momente in care constientizeaza apropierea sfarsitului? Milena, asemeni oricarui om, are nenumarate slabiciuni. De la minusurile in educatia fiicei sale, pana la dependenta de droguri pe care a manifestat-o ani la rand. Inconstienta ei nu are limite; vezi momentul in care manifestul pe care il redacteaza impotriva nemtilor, il baga in ghiozdanul fetitei sale, trimitand-o pe aceasta ca mesager. Dar cu toate astea, ea s-a numarat printre intelectualii care au ramas in Praga ocupata de nemti, a fost trimisa in lagarul de la Ravensbruck, in urma unui proces in care a fost gasita nevinovata, devenind un simbol pentru poporul ceh. Si poate nu numai.

Adriana VASILIU, adriana.vasiliu@ziua.ro