Cristian UNTEANU, bs801401@skynet.be 

Exista deja o lista, deloc exhau�stiva, care contine principalele mesaje externe care s-au acumu�lat in ultimele luni si literal�men�te s-au aglomerat in ultimele saptamani, privind asteptarile pe care comunitatea internationala le are de la cel care va fi presedintele al Romaniei. Lista incepe cu ceea ce marii actori internationali nu ar mai dori sa se repete. Primul element este generat de instabilitatea continua si nociva a relatiei existente intre Presedintie si Guvern. Mai nou, dupa episodul suspendarii prezidentiale, si intre Presedintie si Parlament. Dar si intre Guvern si Parlament dupa episoadele comisiilor privind activitatile celor doua doamne reprezentative pentru PDL, Ridzi si Udrea sau pentru colegul lor Nemirschi de la PSD. Batalia continua intre palate a avut si efecte tragi-comice pe plan international. Unul dintre ele, deja intrat in folclorul de la Bruxelles, il reprezinta celebrele de acum delegatii romanesti la reuniunile Consiliului Europei. Dar nu oricum, ci, fapt exceptional si ridicol, presedintele cu avionul sau (incluzand propriul staff si jurnalistii carora li se mai permitea acreditarea) si prim-ministrul cu alt avion separat, aducandu-si si el echipa respectiva. Cu indicatii stricte date celor de la Bruxelles ca baietii sa stea in hoteluri diferite, sa beneficieze de convoaie oficiale separate si, in general, sa se vada numai strictul necesar. Introducand, la nivelul capitalelor europene, un sentiment de dubiu care acum a atins paroxismul, formulat printr-o intrebare simpla: noi cu cine discutam de fapt in Romania, cine guverneaza tara? Intrebare justificata deoarece, neinteresandu-i prea tare persoanele (decat in momentul in care incep sa fie realmente nocive pentru sistem), singura certitudine pe care o au este una de ordin negativ. Romania nu a stiut (sau nu a vrut sa stie) nici cum sa gereze criza economica si nici ce solutii sa adopte, afisand, in plina furtuna, optimisul de tip electoral prin care se transmitea romanilor ca, de fapt, n-ar exista niciun fel de problema si ca lucrurile sunt sub sub control. Fals. Asa cum false si profund demagogice s-au dovedit toate semnalele transmise in ultimii ani privind "concentrarea eforturilor pe obiectivul prioritar al absorbtiei fondurilor europene". Realitatea este cruda si dramatica: am absorbit doar 7% din fondurile europene alocate Romaniei! Doar 7% in conditiile in care banii imprumutati la greu de la FMI si UE se topesc pe o uriasa pomana cu scop strict electoral si fara ca niciun ban sa fie directionat catre investitii si cofinantarea de proiecte europene. Ceea ce alimenteaza din plin o foarte previzibila continuare a crizei economice si sociale din tara. Totul dublat de o politica externa oscilanta in prioritati si care nu a reusit sa genereze rezultate pe niciunul dintre vectorii regionali esentiali in viziunea americana si cea europeana. Ca urmare, voltele continue de la condamnarea Rusiei la cerseala dupa Southstream, ofertele refuzate politicos sau nu, dar foarte ferm de presupusii beneficiari, Moldova si Turcia, celor carora Basescu le arunca momeala de a ne considera drept "locomotiva" lor in UE. Turcilor nici macar nu le-a pasat, moldovenilor de asemenea, caci si echipa noua de la Chisinau se distanteaza acum de Bucuresti. Sigur, mai fin diplomatic decat Voronin, dar la fel de clar. Asta adaugat la atitudinea fata de Kosovo, noi fiind singurul stat UE si NATO care a adoptat o pozitie in dezacord cu organizatiile din care facem parte si in profund acord cu Rusia. In plus, la cateva saptamani de la constituirea noii formule a Comisiei Europene, suntem singura tara membra care isi auto-anuleaza sansele tocmai datorita argumentelor de mai sus, cele care fac ca grupurile politice sa nu mai stie nici a cui voce trebuie ascultata si, mai ales, sa aiba convingerea ca orice propunere ar veni din Romania nu reprezinta rezultatul unui consens politic. Cancelariile occidentale s-au saturat de Romania scandalurilor, de Romania impredictibila si voios-inconstienta care inlocuieste utopica, pentru noi, "buna guvernare" cu un sistem neo-dictatorial de guvernare prin Ordonante de Guvern si Decrete Prezidentale. Partenerii externi ai Romaniei ne-ar vrea intrati intr-un mod de functionare predictibil. Noi, poate, tot cu presedinte jucator intr-o tara excentrica.