Dintre functiile cele mai utilizate ale mobilului, in afara de voce si SMS, pierderea agendei de contacte ar afecta cele mai multe persoane indiferent de varsta - 77% dintre respondenti declara ca o acceseaza zilnic. Urmatorul in lista este ceasul desteptator, folosit zilnic de 35% dintre respondenti. Pentru restul de functii analizate, varsta utilizatorilor isi spune cuvantul: playerul de muzica este folosit zilnic sau aproape zilnic de 32% dintre tinerii intre 18 si 24 de ani si doar de 12% de catre cei cu varsta intre 25 si 34 de ani. Bluetooth si infrarosu este folosit saptamanal de 41% dintre tinerii intre 18 si 24 de ani si doar de 11,8% de catre cei cu varsta intre 25 si 34 de ani. In legatura cu frecventa cu care romanii folo�sesc telefonul mobil, studiul GfK arata ca acesta este utilizat cu intensitati diferite in functie de varsta. Tinerii sub 24 de ani ar fi cei mai afectati de privarea de telefonul mobil - acestia utilizeaza zilnic aproximativ trei functii ale telefonului lor - in vreme ce persoanele cu varsta peste 35 de ani se declara a fi cel mai putin afectati de o astfel de privare. Aceasta categorie de romani se rezuma la a utiliza doar o functie suplimentara a telefonului mobil. Studiul a fost realizat pe un esantion de 1000 de respondenti, reprezentativ la nivel national. Rezultatele acestuia arata ca aproximativ 75% din populatia Romaniei de peste 15 ani detine telefon mobil, iar in mediul urban proportia de utilizatori se ridica pana la 85%.
Experiment "crancen"
GfK a facut un experiment in Croatia. Acestia au luat 20 de utilizatori de telefon mobil (femei si barbati, tineri sau mai in varsta) care au renuntat de bunavoie timp de 7 zile la mobilul lor. Asadar, in plan social, lipsa telefonului mobil s-a dovedit a avea un efect preponderent negativ, indiferent de insusirile socio-demografice ale utilizatorilor. Ei nu au reusit sa comunice cu toate persoanele cu care isi doreau - a scazut numarul de persoane cu care luau legatura de obicei si nu au putut sa comunice la distanta in mod spontan. Atunci cand simteau acest impuls conversatiile (cele permise pe telefonul fix) au devenit mai scurte, iar viata lor sociala si-a pierdut din intensitate per ansamblu. In plan psihologic, efectele au fost atat pozitive cat si negative, inregistrandu-se o diferenta vizibila intre tineri si grupul celor mai in varsta. Partea buna a lipsei telefonului mobil a constat in faptul ca participantii s-au eliberat de presiunea continua a telefonului mobil care poate suna oricand si au resimtit perioada ca fiind una calma, cu mai putin stres. De asemenea, s-au simtit mai liberi si in sensul ca au putut alege ei pe cine/cand sa contacteze, chiar au simtit ca au mai mult timp pentru ei insisi si pentru familie. Efectele negative au fost insa la fel de importante, mai ales pentru cei mai tineri, care au experimentat un alt fel de stres. In cazul lor, lipsa comunicarii rapide la distanta nu lasa loc situatiilor neprevazute sau a planurilor spontane, fapt care i-a facut sa nu se mai simta in siguranta si chiar sa experimenteze un sentiment de neajutorare. Acestia au avut impresia ca pierd controlul, s-au simtit izolati si singuri, chiar s-au plictisit in lipsa optiunilor pe care le oferea telefonul mobil.