Tratatul de la Lisabona, care atarna acum doar de semnatura presedintelui eurosceptic al Cehiei, Vaclav Klaus, are sanse sa devina litera de lege din 2010. Documentul, asupra caruia sefii de stat din UE au ajuns la un acord in capitala Portugaliei, la 18 octombrie 2007, isi propune sa imbunatateasca eficienta institutiilor blocului comunitar si sa le faca mult mai democratice si eficiente. Criticii acestui Tratat au insa alta parere: textul este doar o parte dintr-un plan federalist care ameninta suveranitatea nationala a statelor. ZIUA va prezenta, pe parcursul catorva episoade, cele mai importante prevederi ale acestui document istoric, care numara peste 900 de pagini. Tratatul asigura transfor�marea Consiliului European in institutie oficiala a UE care urmeaza a fi condusa, pe durata unui mandat de doi ani si jumatate, de un presedinte independent si impartial. Mandatul acestuia nu va putea fi reinnoit decat o singura data. Consiliul European va asigura de asemenea un for in cadrul caruia membrii fiecarui stat au posibilitatea de a coordona anumite politici nationale. Comisarii batuti in cuie Astfel, se doreste ca acest nou mecanism sa fie o contrapondere la Comisia Europeana, organism care este independent in cadrul activitatilor sale, in timp ce Consiliul European este alcatuit din reprezentanti nationali alesi. In paralel, Tratatul de la Lisabona prevede faptul ca, din 2014, Comisia Europeana va fi redusa ca numar si va avea un numar de membri egal cu doua treimi din totalul statelor membre. De aici ar rezulta ca in loc de 27 de comisari, atat cat ar fi trebuit sa existe, conform noii Constitutii ar fi ramas doar 18. Prevederea nu va fi insa aplicata ca urmare a unei decizii a Consiliului European. In consecinta, odata cu intrarea in vigoare a documentului, fiecare guvern national va putea da un comisar, deci vor ramane tot 27. Conform Tratatului, se dispune crearea postului de Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate a UE. Ocupantul acestui post va fi numit in paralel si vicepresedinte al Comisiei Europene, iar printre prerogativele sale se va numara si prezidarea Consiliului Ministrilor de Externe ai UE. Principalele sale atributii vor fi directionarea si coordonarea politicilor externe al UE si reprezentarea Uniunii pe scena politica internationala. Consiliul European va avea la dispozitie un nou model de vot. Sistemul majoritatii calificate va fi inlocuit de unul care necesita o majoritate dubla, ceea ce inseamna ca 55% din statele membre (cu un minim de 50%) trebuie sa se arate favorabile unei propuneri. Pe langa acest lucru, acele tari care se declara in favoarea diferitelor propuneri trebuie sa contabilizeze 65% din totalul populatiei Uniunii. Textul de la Lisabona va mari influenta si puterea recent alesului Parlament European. Prerogativele legis�lativului Uniunii vor fi de ase�menea extinse asupra bugetului UE. In ceea ce priveste rolul Parlamentelor nationale, acesta va fi considerabil marit. Comisia Europeana va fi obligata sa notifice Parlamentele nationale cu privire la anumite propuneri legislative, in timp ce Consiliul European si Parlamentul UE vor avea la dispozitie opt saptamani pentru a comenta. Parlamentele nationale vor putea sa atace propuneri legis�lative daca simt ca acestea intra in contradictie cu propriile interese nationale.

Madalin NECSUTU, madalin.necsutu@ziua.ro