Serban ORESCU, serban.orescu@ziua.ro 

Nu cunosc membru al mi�no�ritatilor nationale din Ro�mania care, in controversa dintre adversari si adepti ai comunismului romanesc, sa se fi identificat mai mult cu romanii decat scriitoarea germana HERTA M�LLER, proaspata laureata cu pre�miul Nobel pentru literatura. Subliniez aceasta pentru ca, dupa prabusirea ceausis�mu�lui, m-as fi asteptat ca o ple�tora de romane sa se inspire din suferintele cauzate po�po�rului roman de Securitate si de faimosii "turnatori". Ca etnie, Herta M�ller este nemtoaica, mai exact svaba, nascuta la 17 august 1953, in Nitchdorf, o comunitate de svabi de langa Timisoara. Coincidenta, de la Timisoara a pornit, in decembrie 1989, si revolutia care a dus la rasturnarea lui Ceausescu. Si iata ca acum, o timisoreanca plina de talent, emigrata in Germania in 1987, spala obrazul literatilor nostri. Cu foarte putine exceptii, ei nu profita de libertatea dobandita in 1989, pentru a ancora literar in eternitate momentele dramatice prin care au trecut odata cu silnicul "parteneriat" cu Securitatea... Acesta este meritul istoric al doamnei Herta M�ller. Dansa a refuzat acest parteneriat. Am cunoscut-o cu trei decenii in urma, la "Europa Libera", unde, din cand in cand, vorbea la microfon. Facea parte dintr-un grup de tineri sasi si svabi de stanga, dar anticomunist, plini de curaj, care tatonau terenul in Germania, tara nu prea receptiva la anticomunism. Sosise, totusi, in tara ei si era stapana pe limba germana, dar cred ca nu gresesc, stapanea la fel de bine si romana, precum cei mai multi svabi si sasi tineri. Acum ca a luat premiul Nobel, discutia s-a incins, daca doamna Herta M�ller este romanca. Ne-am mandri sa fie, dar nu este. Sa-i dam mai bine cuvantul... "Am crescut in tara asta", declara ea cu doi ani in urma, referindu-se la Romania. Dupa care, explica foarte plastic in ce sens ii apartine: "o tara nu-ti apartine decat prin biografie", "asta e singurul mod just in care poti sa spui: asta este tara mea, biografia" (adica nu neaparat actul de identitate), o bucata de hartie care nu spune ce are omul in suflet... Ce am avut eu comun cu Nicolae Plesita, calau al poporului roman? Pe Herta M�ller si colegii ei din rezistenta ii simteam, insa, alaturi. Aproape ii simt si prin ce spunea dansa intr-o conferinta tinuta la Bucuresti, la 13 aprilie: "Nu regret ca am plecat, dar ma infurie motivul pentru care am plecat. Daca stateam intr-o tara democratica si ma decideam sa ma mut in alta tara era decizia mea... Cand altii decid in locul tau, te distrug...". Si cu asta a spus totul... Multumesc, Herta M�ller!