"Buna seara prieteeeni!" s-a putut auzi din nou aseara la Sala Polivalenta, dupa o pau�za de aproape sapte luni a formatiei Iris. Cristi Minculescu, carac�terizat de catre colegii lui "varful de lance, dupa cum suntem dispusi pe scena", "un prieten bun care ma informeaza despre ultimele aparitii literare" (Cristi are o biblioteca impresionanta si citeste multa istorie - n.r.), "un baiat cumsecade", "un coleg foarte educat si sensibil", "sentimentalul formatiei", a avut amabilitatea sa ne acorde un scurt interviu chiar in timpul repetitiilor pentru concertul de ieri. ll Momentele prin care ati trecut v-au facut sa va schimbati prioritatile in viata? Privesc normalitatea altfel. Imi este greu sa explic, dar oricum si eu, si Rodica ne-am schimbat foarte mult. ll Va mai amintiti de perioada cand ati scris la ziarul nostru? Da, scriam la suplimentul ZIUA de Duminica si la pagina de Sport, dar numai despre Universitatea Craiova sau echipa nationala de fotbal. Mi-a parut bine ca mi-au oferit aceasta ocazie. Pe urma nu am mai avut timp din cauza activitatii formatiei, dar mi-ar fi placut sa mai scriu. ll Universitatea Craiova nu o duce prea bine... Pentru mine vor fi cei mai buni indiferent de locul in clasament. ll La primul concert sustinut de dvs. ati dat o sticla de votca portarului care nu va cunostea pentru a putea intra si sustine concertul. Vi s-a mai intamplat asa ceva? Nu, atunci a fost prima si ultima oara. Sigur ca stie toata tara intamplarea aceea. Pe atunci consumam si noi la categoria sustinatori de forta, categorie la care nu mai intru cel putin pana la 1 aprilie anul viitor, deoarece mi s-a interzis acest lucru. Nu ca as rupe lantul pe urma, dar n-am voie nici alcool, nici tigari. Cu tigarile imi este cel mai greu, mai ales dupa ce mananc. ll In tinerete ati dorit sa cantati ca un anumit interpret? Erau multi, vreo zece, nu ca as fi avut eu talent imitativ. De exemplu Robert Plant (Led Zeppelin), Freddy Mercury (Queen), Paul Rodgers (Free) etc. Dar pe urma a fost greu sa cant ca mine, sa-mi gasesc culoarul propriu. ll Pe scena, care sunt regulile? La Iris nimeni niciodata nu s-a crezut mai important decat celalalt si a respectat creativitatea fiecaruia. Eu am mers intotdeauna pe principiul ca un intreg este intotdeauna mai mare decat suma partilor care-l compun. ll V-ati gandit vreodata sa abandonati? Nu prea am avut timp sa ma gandesc la aceasta problema. Sigur ca este o lege a firii: activitatea noastra se va opri la un momet dat, dar speram cat mai tarziu. ll Ati facut vreun turneu international pentru romanii din afara? Am fost, dar eu as fi preferat sa cantam pentru straini. De exemplu, in America am cantat pentru romanii de acolo. A fost frumos, dar as fi preferat sa cant pentru americani. Sigur ca mai erau si rataciti, dar cantand in romana era foarte greu. ll Va considerati implinit din punct de vedere profesional? E greu de spus, este interpretabil: depinde de perioadele pe care le ai, poate sa fie una mai prolifica, una mai stearpa in creativitate. Eu nici nu mi-am pus problema asta, sper sa incheiem fiecare an cu bine. ll Iris a avut parte de mul�te schimbari si probleme... Acum nu mai conteaza, important este ca Iris are 32 de ani si sase luni.

Cristina SPIRIDON, cristina.spiridon@ziua.ro