Bolnav cronic, sistemul romanesc de sanatate a fost bagat anul acesta in coma. Nu mai sunt bani pentru medicamente sau pentru servicii medicale. In 2009, sanatatea are cel mai mic buget din ultimii noua ani, cu 30% mai mic decat anul trecut; a scazut procentul din PIB alocat sanatatii, de la 4,2% in 2008 la numai 3,2% anul acesta, apoi PIB-ul este si el in ca�dere libera, astep�tandu-se o contractie de 8,5%. Ca de obicei, au aparut declaratii privind taierea banilor sau inghe�tarea preturilor la medica�men�te. Cu toate acestea, nu de la medicamente se pot face economii: ele re�prezinta mai putin de un sfert din bugetul CNAS, iar cele compensate re�pre�zinta 7-8% din resur�sele alocate pentru sanatate. Banii cei mai multi se cheltuie in spita�le, pentru care trebuie ga�sita o solutie. Toate aceste date sunt cuprinse in ra�portul "Sfarsitul medica�mentelor?", o analiza a pietei si politi�cilor privind produsele farmaceutice in Romania, realizata de Societatea Academica Romana (SAR). Raportul SAR apreciaza ca, desi resursele publice alocate sanatatii din Romania au crescut in timp (de la 1,5 miliarde euro in 2000 la 5,7 miliarde euro in 2008), calitatea serviciilor medicale nu a urmat acelasi trend, fapt ce conduce la ideea ca, pe langa subfi�nantarea cronica, reala, exista si ineficienta si risipa in sistem. Ca pondere in PIB, desi a crescut usor de la 3,4% din PIB in 2000, la 4,2% in 2008, ponderea cheltuielilor publice cu sanatatea, la noi in tara, reprezinta in continuare abia jumatate din cat se cheltuieste in UE-15 (7,3% din PIB). La cheltuielile cu medicamente, Romania abia daca depaseste Bulgaria. Daca in Romania se duc din buzunar, pe medicamente, circa 100 euro/cap de locuitor, media UE este de 430 euro, iar in Bulgaria - 85 euro. Stam prea mult in spital Pe de alta parte, accesul la medicamente continua sa prezinte discrepante mari intre rural si urban, intre saraci si restul societatii. O alta problema semnalata de SAR face referire la faptul ca, in Romania, se face exces de spitalizare, in comparatie cu alte state europene. Mai multe rapoarte ale Bancii Mondiale au aratat ca, in tara noastra, se cheltuieste disproportionat de mult pe tratamentele in spital: in 2008, 45% din bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) a avut aceasta destinatie, fata de sub 40% in tarile OECD, investindu-se foarte putin in medicina primara (8%). Mai mult, actul medical la noi in tara se desfasoara intr-o atmosfera de totala lipsa de organizare - neexistand ghiduri practice sau malpraxis. De pilda, daca un pacient are un cancer osos si isi fractureaza piciorul, intr-o tara civilizata exista o procedura standard de tratament, in care se detaliaza toate operatiunile, inclusiv modul de transport, respon�sabilitatile celor doi medici - oncolog si ortoped, ale brancardierilor, asistentilor, medicamentele utilizate etc. La noi, respectarea unor asemenea proceduri este imposibila, din lipsa cronica de resurse, iar relatiile dintre cei doi medici se rezolva la mica intelegere. Contributie pentru toti SAR a propus o serie de recomandari printre care limitarea serviciilor si medicamentelor oferite de stat pana la nivelul sustenabil financiar, in limitele bugetului disponibil. Adica stabilirea unor prioritati de tratament la nivel national, identificand boli frecvente si care trebuie tratate prioritar. In replica, seful Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Irinel Popescu, a declarat ca prioritizarea unor servicii medicale sau a accesului la medicamente pune probleme etice extrem de ridicate. "Exista situatii cu echivalente intre cei care primesc si cei care nu primesc, asa ca solutia care ramane este acoperirea partiala pentru toata lumea. Mort cu demnitate intr-o societate care nu poate acoperi nota de plata nu e acceptabil", a explicat Irinel Popescu. Totusi, acesta a precizat ca este nevoie de masuri - printre propunerile Casei aflandu-se cea privind marirea bazei de impozitate (SAR a facut referire la contractele de colaborare si la contractele de drept de autor - categorii necomentate de CNAS, in conditiile in care cinci milioane de oameni contribuie pentru 20 de milioane de beneficiari) sau revenirea la nivelul vechii contributii de sanatate, respectiv 14% fata de 11% in prezent (7% de la angajat si 7% de la angajator, fata de 5,5% de la angajat si 5,5% de la angajator, in prezent). Alte masuri se refera la introducerea tichetelor de sanatate sau folosirea strict pentru sanatate a taxei pe viciu. Sedinta de guvern Referindu-se tot la de�blocarea situatiei din sistemul sanitar, Irinel Popescu a explicat ca, in sedinta de Guvern de maine va fi discutata ordonanta privind alocarea de credite de angajament, in valoare de aproape trei miliarde de lei. Banii vor fi folositi pentru plata salariilor, datoriilor la me�dicamante sau materiale sanitare. Irinel Popescu a adaugat ca ANAF inregistreaza datorii in contul sanatatii de 1,5 miliarde euro.

Carmen POPESCU, carmen@ziua.ro