La initiativa presedintelui american, Barack Obama, SUA au decis sa abando�neze, in forma sa actuala, proiectul de scut antira�cheta in Europa, (respectiv in Cehia si Polonia) lansat de fostul sef al Casei Albe, George W. Bush. Washing�tonul a luat aceasta hotarare dupa ce a revizuit nivelul amenintarii iraniene. "Noua abordare", asa cum a numit-o Obama, va fi adaptata la rachete cu raza scurta si medie de actiune. Republicanii din Congresul american au reactionat negativ la aflarea despre demersul Administratiei Obama. Printre cei mai indignati, se afla senatorul John McCain, fost rival al lui Barack Obama in cursa prezidentiala din noiembrie 2008, acualmente "numarul unu" al Partidului Republican in Comisia pentru servicii armate. El considera ca aceasta decizie "este o grava eroare", care "repune in chestiune securitatea si angajarea diplomatica a SUA fata de Polonia si Republica Ceha". Si mai dur, "numarul doi" al republicanilor din Senat, Jon Kyl caracterizeaza decizia drept "periculoasa si mioapa". Liderul minoritatii republicane din Camera Reprezentantilor, John Boehner, a estimat ca demersul democratilor "intareste Rusia si Iranul in detrimentul aliatilor SUA din Europa". Extaz la Kremlin In schimb, rusii nu mai stiau cum sa-si exprime entuziasmul. Seful Kremlinului, Dmitri Medvedev, a salutat decizia "responsabila" a omolo�gului sau american si a apreciat ca exista conditii bune pentru o cooperare in privinta evaluarii riscului balistic. Medvedev si-a exprimat disponibilitatea pentru continuarea dialogului Moscova-Washington. Un prim pas facut de Rusia in scopul de a-si dovedi bunele intentii si recunostinta fata de SUA, in noul context, este renuntarea la proiectul privind desfasurarea de rachete in enclava Kaliningrad. Si premierul rus, Vladimir Putin, a catalogat decizia actualei Administratii americane drept "justa si curajoasa". Ne "inspira ganduri pozitive", a declarat Putin, prezent, ieri, la Forumul economic investitional de la Soci. Totul se plateste Euforia s-a facut simtita si in presa rusa, care vorbeste despre o "noua etapa" a relatiilor ruso-americane, in urma declaratiei "istorice" a presedintelui SUA. Totusi, cotidianul Kommersant semnaleaza, in numarul de ieri, ca, desi atat americanii, cat si rusii au negat cu vehementa ca abandonarea formei actuale a proiectului de scut ar fi rezul�tatul unui "targ", Washingtonul pune, totusi, niste conditii. Respectiv, Administratia ame�ricana doreste ca, in schimbul gestului sau, Rusia sa adopte o pozitie mai ferma in privinta programului nuclear al Iranului. SUA cer, de asemenea, ca Rusia sa renunte la vanzarea catre Teheran a sistemului sau de aparare antiaeriana S-300, care ar putea fi desfasurat in jurul instalatiilor nucleare iraniene, adauga Kommersant, citand o sursa diplomatica rusa de rang inalt, sub protectia anonimatului. Cehia si Polonia se tem Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a incercat sa inlature temerile suscitate in Polonia si Republica Ceha de hotararea SUA. "Decizia nu constituie o abolire a apararii antiracheta (in Europa)", a declarat Rasmussen in cadrul unei dezbateri pe tema securitatii, desfasurata, ieri, la Bruxelles. El a estimat ca, dimpotriva, noile proiecte vor permite instituirea unui sistem de protectie "mai larg" si ca nu exista niciun motiv pentru a crede ca aceste proiecte vor slabi apararea vreunui aliat.

Ileana CORNEA - ileana.cornea@ziua.ro