Dezvaluirea pe care ziarul Ziua a facut-o zilele trecute, sub titlul "Am blocat o hemoragie de 80 milioane euro", este un nou semnal ca, in Romania, au loc acte de coruptie la nivel inalt. Ceea ce am prezentat eu, pe aceeasi tema a rachetelor cu raza scurta si foarte scurta de actiune, care urmau sa intre in dotarea Armatei Romane - vezi site-ul www.sroscas.ro - demonstreaza ca situatia are o asemenea gravitate, incat scandalul s-a internationalizat.
El sta la baza recentului con�flict diplomatic intre Romania si Olan�da. Oficialitatile olandeze, semnaland ca in Romania corup�tia a fost escaladata. Si nu intamplator.
In esenta, ziarul Ziua a desco�perit ca, in urma unui aranja�ment politic intre Traian Ba�sescu si Nicolas Sarkozy, Ar�ma�ta Romana, printr-o decizie CSAT si o Hotarare de Guvern secreta - S588/13 mai 2009 - urma sa achizitioneze de la o firma din Franta, fara niciun fel de licitatie sau concurs de oferte, rachete SHORAD in va�loare de 250 milioane euro. In timp ce, pe piata armelor, acest sistem integrat costa doar 170 milioane euro. Re�por�terul de investigatii Doru Dra�gomir si-a derulat cerce�tarile la Bucuresti, in timp ce acelasi lucru l-a fa�cut, la nivelul Uniunii Euro�pene, Cristian Unteanu, co�respondentul ziarului "Ziua" la Bruxelles. Traian Basescu, Emil Boc si Mihai Stanisoara, care sunt principalii artizani ai acestei operatii, s-au speriat, astfel incat, in 26 august 2009, a fost emisa o noua Hotarare secreta de Guvern, S962, care a abrogat-o pe prima. Afacerea a cazut in urma unor investigatii jurnalistice. Si, am lipsa de mo�destie sa afirm ca, a mai inter�venit un element.
Cu doua zile inainte, pe 24 au�gust, eu am declansat scan�dalul "Mircea Basescu implicat intr-o afacere terorista. Aco�perita de prese�dinte". Si, ince�pand de ieri, cand am postat pe site pro�priile mele investi�gatii privind noul scandal al rachetelor, care le completeaza pe cele lansate de Ziua, a devenit evident, pentru oricine, ca si aici este implicat, direct, presedintele si se intentiona si implicarea lui Mircea Basescu prin societatea atat de contro�versata in care, pana zilele tre�cute, detinea 30%. In rea�litate, pe termen scurt, achi�zi�tio�nand acest sis�tem din Fran�ta, statul roman urma sa chel�tuie inca 150 mi�lioane euro pe langa cele 250. Deci prejudiciul era si mai mare. Iar firma fran�ceza, cu�noscuta pe piata inter�na�tiona�la de armament, nu construise niciodata acest tip de racheta. Romania devenea un expe�riment. Bomboana pe coliva este ca nici nu avem nevoie sa importam rachete cu raza mica si foarte mica de actiune, intrucat le producem in plan local. Deci era ruinat si acest sector al industriei de arma�ment. La pachet, francezii urmau sa construiasca fabrica de componente Airbus, la Brasov, si service-ul pentru elicopterele Puma, la Ghimbav.
Si aici apare prima surpriza de mari proportii. De consultanta, intermedierea si logistica pen�tru cele doua investitii urma sa se ocupe firma DESINTCO, in care Mircea Basescu era actio�nar, alaturi de ceilalti specialisti in comertul cu arme. Cea de-a doua mare surpriza consta in faptul ca, in urma acestei ope�ra�tii, oficialitatile olandeze au sarit ca arse. Acuzand de co�rup�tie. Cum asa? Din simplul motiv ca decizia secreta CSAT si hotararea, la fel de secreta, luata in Guvernul Romaniei i-a lasat pe toti ceilalti competitori cu gura cascata. Iar cei mai indignati au fost olandezii care, pana cand au aflat de ce pun la cale Basescu, Boc si Sta�ni�soa�ra, se pregateau pentru o licitatie. Avand si producand propriul sistem de rachete cu raza scurta si foarte scurta de actiu�ne. Printr-o decizie ne�trans�pa�renta, influentata politic, final�mente nu in folosul ostirii ro�ma�ne, ci al unor persoane pri�vate, o importanta societate o�landeza a fost eliminata dintr-o competitie comerciala. Iar scoa�terea olandezilor de pe te�ren a fost initiata chiar de seful statului. Cel care i-a interzis ini�tial sefului diplo�matiei, Cristian Diaconescu, sa efectueze vizita planificata in Olanda pentru ca nu cumva scandalul sa se indrepte in adevarata sa dimensiune si intensitate catre Palatul Cotroceni.