Mircea Geoana a capatat, nu se stie de ce, aura de "diplomat abil", in urma activitatii sale ca ambasador al Romaniei in SUA si ulterior ca ministru de Externe in Guvernul Nastase. In realitate, activitatea sa a fost marcata de confor�mism si coloana ver�te�brala flexibila. Din cons��tatarile pe care le-am facut, coroborate cu infor�matii culese de-a lungul timpului din mediile diplomatice, se contureaza un portret al diplomatului cu totul diferit de legenda oficiala. Pe durata activitatii de ambasador, Geoana nu a stiut sa se impuna ca un interlocutor viabil fata de oficialitatile de la Washington. Cota unei ambasade intr-o capitala straina se vede dupa calibrul celor care accepta invitatia la receptia organizata de Ziua Nationala a tarii respective. Dupa patru ani de mandat la Washington, de 1 decembrie 2000, Geoana nu a reusit sa fie onorat la receptia organizata la ambasada cu vizita vreunei personalitati de la Departamentul de Stat (Ministerul de Externe al SUA). A venit doar un tinerel stagiar la Departamentul de Stat, acneic, si care facea remarci stupide despre "fetele frumoase din Romania". In aceeasi perioada s-a lansat si legenda puternicului sprijin pe care SUA si mai ales evreii americani i l-ar acorda constant in cariera lui Mircea Geoana, inclusiv in prezent. Sprijinul cu pricina este important, dar priveste Romania, nu pe Mircea Geoana. De exemplu, Senatul SUA a votat in unanimitate pentru primirea Romaniei in NATO la doar cateva zile dupa recomandarea in acest sens a Congresului Evreiesc American. Dar reprezentantii evreimii americane au fost impresionati de hotararea Romaniei de a eradica anti�semitismul prin infiintarea Comisiei Wiesel si implementarea recomandarilor comisiei, cum ar fi eliminarea cultului Maresalului Antonescu sau studierea Holocaustului in scoli. A contat si relatia durabila pe care Romania o are cu Statul Israel. Mircea Geoana nu a reusit sa aiba relatii decat cu grupul de interese al lui Alfred Moses, fost ambasador al SUA la Bucuresti, care nu mai avea nicio influenta peste Ocean. Interventiile pe care le facea Mircea Geoana in Romania pentru grupul lui Alfred Moses au avut ca efect practic doar rezolvarea problemelor punctuale ale acestuia, nicidecum vreun "lobby" pentru Romania sau imbunatatirea relatiilor romano-americane. Lobby contra comisioane In anul 2003 Romania avea ca obiectiv sa obtina din partea SUA recunoasterea statutului de economie de piata. Nastase a venit cu ideea sa fie invitati la discutii primii zece investitori americani din Romania si sa se identifice reprosurile acestora fata de mediul de afaceri romanesc. Dupa rezolvarea problemelor ridicate de companiile respective, acestea urmau sa solicite oficial Departamentului de Stat si Departamentului Comertului din SUA acordarea statutului de economie de piata pentru Romania. Geoana a sarit ca ars, motivand ca solutia lui Nastase, daca ar fi aflata de presa, ar da impresia "coruperii" firmelor americane de catre Guvernul Romaniei. In schimb, el a propus o solutie tipica pentru tarile lumii a treia si cu totul neuzuala pentru un aliat al Washingtonului cum este Romania. Anume sa se contracteze o firma americana de consultanta si relatii publice care sa faca lobby pentru solicitarea Romaniei. Nastase, ranjind, i-a replicat lui Geoana pe un ton sarcastic ca nu se va angaja nicio firma de consultanti pentru a nu exista suspiciunea ca unii isi vor lua comisioane si ca va rezolva problema cum stie el mai bine. Ulterior, obiectivul a fost indeplinit sub coordonarea lui Nastase, fara ca Geoana sa aiba vreun aport. Escroci buni, mafioti rai Lipsa de personalitate manifestata de Mircea Geoana ca ministru de Externe a constituit un puternic impediment in colaborarea cu premierul de atunci, Adrian Nastase. In timp ce impetuosul Nastase, obisnuit sa comande, urmarea sa rezolve cu orice pret problemele legate de integrarea Romaniei in UE si NATO, Geoana avea ca principala preocupare grija sa nu-i deranjeze cumva pe demnitarii straini. In anii 2000-2004, Romania era tinta diferitelor presiuni din cauza ca orice demnitar strain putea ridica obiectii fata de modul cum isi indeplineste temele legate de integrarea in UE si NATO. Unul dintre principalele moduri de a strange autoritatile romane cu usa era ridicarea problemei coruptiei, care, desigur facea ravagii in Romania, dar cruciatii anticoruptie veniti din Occident erau gata sa ingroape subiectul daca ar fi primit satisfactie in ce priveste alte solicitari. La Bucuresti s-a prezentat italianul Adolfo Urso, ministru adjunct la Ministerul Activitatilor Productive, delegat pentru Comertul Exterior. Urso reprezenta interesele concernului Parmalat, gigant alimentar care ulterior a facut obiectul unui rasunator faliment fraudulos. Ministrul italian a ridicat problema unei companii romanesti care scosese o bautura racoritoare cu nume asemanator uneia dintre marcile Parmalat. Problema nu era de competenta guvernului, ci a instantelor comerciale, dar cei care ne dadeau lectii despre separarea puterilor in stat erau convinsi ca Nastase ar putea interveni cumva in justitie in favoarea partii italiene. Furios, premierul roman i-a dat dispozitie ministrului de Externe, Mircea Geoana, sa-i transmita lui Urso o lista cu firme italiene care au derulat cele mai felurite escrocherii in Romania. Speriat sa nu se puna rau cu italienii, desi Urso nu era foarte influent la "Pallazzo Chigi", Geoana si-a sfidat seful refuzand sa duca ordinul la indeplinire. Numai cu permisiune La inceputul anului 2002, premierul Nastase a efectuat o vizita la Moscova si, intors de acolo, a informat printr-un memorandum pe membrii Executivului care aveau calitatea ca se contureaza o intelegere politica intre Moscova si Bucuresti, conform careia o companie ruseasca va putea participa la privatizarea Petrom, iar in cazul in care isi va adjudeca licitatia, Romania va primi concesii importante pe piata energetica din Rusia, inclusiv dreptul de a exploata zacaminte. La urmatoarea sedinta de Guvern, Geoana a venit cu memo�randumul si, terifiat de cele scrise acolo, a spus ca nu se poate face asa ceva fara aprobare de la Washington si Bruxelles, care ar trebui contactate in acest sens. Cert este ca, dupa cum se stie, afacerea cu rusii a ramas balta. Nastase, desi nu mai are nicio functie executiva, a fost si anul trecut la Moscova, intr-o vizita particulara, unde s-a intalnit cu reprezentantii Gazprom. Astronaut roman si 25.000 euro de cap de emigrant Mircea Geoana are pareri clare despre colaborarea dintre Romania si SUA, dar si despre romanii de pretutindeni, comunitate ce reprezinta, de asemenea, o miza importanta a politicii externe romanesti. Una dintre cele mai tentante promisiuni electorale ale lui Geoana a fost aceea de a "trimite un astronaut roman in spatiu, cu americanii", cu scopul "recastigarii increderii nationale". El s-a inspirat din discursul lui John Kennedy, despre "Noua Frontiera". Numai ca Geoana nu este JFK. Daca pe unii romani Geoana vrea sa-i trimita in spatiu, pe altii vrea sa-i aduca inapoi, promitand cate 25.000 euro fiecarui roman din strainatate care se intoarce in tara si se apuca de agricultura. MAE a blocat mesajul lui Nastase pentru Havel Vaclav Havel, pe atunci presedintele Republicii Cehe, s-a gandit sa puna si el Romania la colt pe motive de coruptie. Cehul era ingrijorat de viitoarea concurenta a Romaniei care urma sa se aseze si ea la masa bogatilor din UE, odata cu apropiata aderare. Desi coruptia generata de privatizarea din Cehia este proverbiala in Europa, Havel vedea paiul din ochiul altora. Adrian Nastase, care s-a simtit personal vizat, i-a spus lui Geoana sa transmita lui Havel textual un mesaj: "Romania a fost singura tara din Pactul de la Varsovia care nu a participat la invadarea Cehoslovaciei in 1968 si poate ca Ceausescu ar fi trebuit sa se gandeasca mai bine". Mircea Geoana, mai impresionat de Havel decat de Nastase, nu a dat curs solicitarii premierului. Mai mult, ca sa fie sigur ca mesajul lui Nastase nu va ajunge la Havel, Mircea Geoana i-a spus lui Cristian Diaconescu, pe atunci secretar la Externe, sa nu se transmita la Praga niciun mesaj de niciun fel pe canalele diplomatice.

George SCARLAT, george.scarlat@ziua.ro