Desi pare putin potrivit cu atmosfera de vacanta dintr-o statiune montana de lux, filmul "Zilele sfarsitului lumii" (foto) a fost privit cu mare interes de publicul majoritar de la Locarno. Sigur ca tema, in sine, are darul de a-i aduce in fata ecranului si pe aceia care nu sunt neaparat cinefili. Pelicula fratilor Arnaud si Jean-Marie Larrieu este o productie europeana (in principal franceza) care incearca sa demoleze suprematia americana in domeniul megamontarilor science-fiction. Cum s-a dovedit ca acest fapt este uneori posibil (a facut-o Luc Besson cu "Al cincilea element" sau "Ultima batalie") am pasit increzatoare in sala. Bazat pe romanul omonim de Dominique Noguez, filmul este povestea unui barbat care, obsedat de o iubire imposibila, isi paraseste nevasta si fiica exact in momentul in care o catastrofa nucleara declanseaza temutele efecte: virusuri ucigase, haos general, declinul resurselor naturale. In loc sa caute sa se salveze intr-un loc mai putin contaminat, cum fac mai toti supravietuitorii, el nu vrea decat sa fie alaturi de iubita lui focoasa care il paraseste periodic. Atmosfera apocaliptica amplifica libidoul tuturor, orgiile sexuale sunt ocupatia de baza a multor muritori. Deosebirea dintre ei si eroul nostru (jucat de Mathieu Amalric, cunoscut mai ales din "Scafandrul si fluturele") este ca acesta incearca cu disperare sa-si drapeze obsesia intr-un val poetic si scrie chiar o carte pe tema "dragoste si moarte". Se vorbeste cam mult in acest film (si uneori cu efecte de umor involuntar), altfel spectaculos vizual, cu memorabile peisaje si scene de masa turnate in Franta, Spania si Portugalia. Incercarea fratilor Larrieu de a realiza un SF in care ideea sa precumpaneasca asupra tehnologiei mi se pare esuata, mai ales daca ne gandim la reusita unei tentative similare care se numeste "Solaris" de Andrei Tarkovski. In varianta manga Lumea la un pas de disparitie este si tema unui film de animatie japonez acceptat in competitia oficiala. Desi unii au respins ideea de a promova manga printre peliculele de autor care asigura specificul festivalului de la Locarno, genului i-au fost recunoscute progresele estetice la aceasta editie unde a fost programata si o gigantica retrospectiva. Satisfactia publicului tanar din generatia "Pokemon" este evidenta, caci acesta "devoreaza" scurt si lungmetrajele apartinand genului, proiectate non-stop in cateva sali. Revenind la competitie, filmul selectat se numeste "Razboaie de vara" si este semnat de Mamoru Hosoda. Povestea cu alura SF are drept erou un licean genial la matematica, obsedat de navigarea pe Internet. Numai ca reteaua Oz, la care sunt racordate milioane de utilizatori este intr-o buna zi perturbata de un hacker care sparge contul sau. Aflat in casa unei prietene cand lucrurile incep sa deraieze, el isi mobilizeaza toate resursele pentru a stopa pericolul iminent al caderii unei navete spatiale deasupra unei uzine nucleare. Adolescentii aflati la petrecere, toti cu abilitati dezvoltate de jocurile video, sunt si ei implicati in misiunea de redresare a retelei si de deviere a navetei. Totul pare naiv rezumat astfel, dar scenariul foarte bine scris dezvolta interesante rasturnari de situatii si propune o galerie de personaje pitoresti si multe momente de "respiro" umoristic. Foarte bine animat si ritmat, filmul e o realizare de varf a genului caruia festivalul de la Locarno ii dedica acum un omagiu.

Dana Duma