Reprezentantii Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI) au declarat pentru ZIUA ca nici pana in prezent inventarierea si masurarea proprie�tatilor din domeniul public al Statului (drumuri, cai ferate, ape etc.) nu au fost finalizate, in vederea inscrierii in cartea funciara. Faptul ca Bucurestii nu asociaza nici in prezent cadastrul imobiliar cu securitatea nationala, asa cum se intampla in tarile occidentale, este agravat de restituirea terenurilor fara executarea masura�torilor, de haosul instaurat de sentintele judecatoresti prin modul neunitar de aplicare a legilor proprietatii, de toleranta la coruptie, de lipsa actelor de proprie�tate in zonele necoo�pera�tivizate, precum si de inexis�tenta unor pro�ceduri simple de obti�nere a acestora, intr-un timp relativ scurt. Toate acestea, dar si criminalitatea organizata, retelele de samsari imobiliari, cu aliantele lor din sistem (avocati, notari si magistrati) sau prelungirea permanenta a termenului de depunere a solicitarilor de retrocedare (ANCPI ne-a informat ca s-a ajuns pana acolo incat, frecvent, suma suprafetelor terenurilor din titlurile de proprietate dintr-o tarla depasea suprafata existenta in teren, determinata prin masuratori) au facut ca guvernele postdecembriste ale Romaniei sa nu cunoasca niciodata cu exactitate proprietarii reali sau suprafata exacta cultivata pentru agricultura. Evident, acest lucru le-a recomandat permanent drept guverne "insuficient pregatite" in fata partenerilor internationali sau in lupta pentru finantari. "Lucram cu harti din 1800" Infiintarea in 2004 a Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI), prin reorganizarea fostului Oficiu pentru Cadastru, Geodezie si Cartografie, ONCGC, si preluarea activitatii de publicitate imobiliara de la Ministerul Justitiei, au reprezentat un moment de limpezire a unei situatii tulburi. Un nefericit principiu instaurat in Romania ("o tara, doua viteze de masurare") a impartit statul modern in doua: teritoriul Transilvaniei si Bucovinei de Nord, care avea masuratori cadastrale efectuate inca din vremea ocupatiei austriece, si teritoriul fostului Regat, unde fanariotii si ocupatiile turcesti nu au lasat nimic. Din vara anului 1999, incepuse aplicarea cadastrului si in restul tarii. "Ardealul si Bucovina au avut un regim de cadastru, cu o carte funciara care detaliaza. In Regat a functionat un Registru de Transcriptiuni si Inscriptiuni care nu detalia proprietatea. De aceea, a fost o munca grea. Trebuia sa lucram uneori si cu harti de la 1800. Nu aveam planuri, nu aveam baza tehnica", isi aminteste inginerul geodez Simona Croitoru-Sina, din Bucuresti. Ferma din vis Zonele cele mai afectate de haosul cadastral au ramas Dobrogea, Muntenia, sudul Moldovei si Oltenia, unde suprafete mari, in special din mediul rural, sunt detinute si astazi in baza unor simple chitante de mana, pe care sunt inscrisi martori. "Dupa Revolutie, la Cobadin (Constanta) am avut multe terenuri agricole cumparate pe chitanta de mana. Erau ocolite de Legile Proprietatii. Doar cand cumparatorii au vrut subventiile acordate de Stat, au inceput sa isi reglementeze actul de proprietate", ne-a declarat Ion Corneanu, fostul primar al comunei Cobadin. Si in prezent proprietatea incerta reprezinta un blocaj pentru tranzactiile si circulatia imobilelor. Incepand cu 1990, marea proprietate din Romania a ramas fragmentata, limitand posibilitatea infiintarii de ferme la standarde europene. "Ferma occidentala este, poate, de opt-zece ori mai mare decat cea roma�neasca, dar este performanta. Ferma romaneasca este una a contrastelor: noi avem ferme uriase sau gospodarii modeste, pe cand in Occident s-a stabilizat marimea fermei, in functie de interesele fermierului si ale statului", explica Vladimir Stoianovici, director in cadrul Agentiei Nationale de Consultanta Agricola. Stoianovici a adaugat: "Avem in Romania cam zece milioane de hectare de arabil, la circa patru milioane de proprietari. Ce poate face o familie cu doua hectare, scoase oricum dintr-un circuit economic intensiv? Din aceasta fragmentare a proprietatii pleaca si slabele performante in accesarea fondurilor europene pentru agricultura".

Pagina realizata de Traian George HORIA