Un document intern al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), aflat in posesia cotidianului ZIUA arunca intr-o alta lumina desfiintarea de facto a unitatii de elita Grupul Special de Protectie si Interventie (GSPI) Acvila (prin trecerea sa de la Ministerul de Interne, la Jandarmerie) si ofera din nou, ca subiect de reflectie, indicii despre luptele subterane ale diferitelor institutii bugetare. In Romania, care nici in prezent nu are resurse materiale suficiente, aproape toate structurile isi permit luxul de a avea propriile forte de interventie rapida (Armata, Jandarmeria, IGPR, IJP, Politia Capitalei, Politia de Frontiera, SRI, SPP, SIE, chiar Politia Comunitara sau Penitenciarele), aceste unitati speciale fiind aproape la fel de numeroase ca si serviciile secrete. "Daca maine ar iesi unul cu Kalashnikovul in strada, nu s-ar mai sti cine trebuie sa intervina dintre trupele speciale, iar tipul cu arma ar fi arestat tot de politia de cartier", a spus un ofiter din MAI. Acvila avea, insa, un regim special, fiind singura care poseda dotare si pregatire la standardele UE, ea avand inclusiv acces liber pentru actiunile derulate peste hotare. GSPI Acvila a fost creata in 2003, intr-un context international care impunea Romaniei sa isi perfectioneze capacitatea de riposta la amenintarea terorismului. Unitatea avea in atributii, printre altele, paza permanenta a unor martori acoperiti sau VIP-uri (politicieni, magistrati antiterorism etc) care puteau face subiectul amenintarilor sau care primisera amenintari. Cui i-e frica de SRI? In iulie 2008, procurorul sef adjunct al DIICOT, Angela Ciurea, a solicitat conducerii Acvila, "desfa�surarea unor activitati de protectie informativa, care sa includa monitorizarea terminalelor telefonice utilizate de procurori", documentul continand si numerele de telefon ale procurorilor semnatari. "Prezenta solicitare o formulam tinand seama de natura si complexitatea cauzelor instrumentate avand ca obiect cercetarea unor infractiuni privind siguranta nationala si traficul international de armament, precum si de necesitatea unei protectii contrainformative pe care o autoimpunem in vederea eliminarii oricaror suspiciuni si ingerinte", se preciza in solicitarea DIICOT. Din text rezulta clar ca procurorii se temeau de "ceva" sau "cineva" si ca, din acest motiv, au solicitat Grupului Acvila sa fie "martor tacut" al faptului ca isi fac treaba corect. Interesant este ca SRI, care dispunea de tehnica necesara pentru realizarea protectiei contrainformative, era ocolit, documentul sugerand vadit ca magistratii au "retineri" fata de aceasta structura informativa. Reamintim ca protejarea Justitiei, inclusiv prin verificarea informatiilor legate de posibila afectare a independentei sale, intra in atributiile SRI. Ceata la mal Cinci luni mai tarziu, in decembrie 2008, procurorul Ciurea se intalnea pe teren neutru, la Nisa, in prezenta unui avocat, cu acuzatul de spionaj Stamen Stancev, iar un serviciu secret romanesc aducea "probe" ca Stancev platise calatoria magistratului roman. Ciurea a reactionat, afirmand ca si-a platit totul, inclusiv apa minerala. Despre "protectia" GSPI pentru DIICOT, Dan Nica sau Parchetul General nu au facut niciun fel de precizari: procurorul Ciurea a afirmat ca mai multi sefi ierarhici au facut presiuni asupra sa in derularea anchetelor si este clar ca filajul celor de la Acvila si inregistrarile rezultate ar putea aduce raspunsuri la intrebari simple: de ce, in prezent, Grupul Acvila s-a mutat printre racanii din Jandarmerie, de ce procurorul Angela Ciurea si-a dat demisia de la DIICOT, de ce Romania nu are condamnari pentru mare coruptie si, in fine, de ce nu se vede Justitia de prea multe servicii secrete?

Traian George HORIA