Auzisem multe despre Garbovi-Ialomita indeosebi din relatarile unor cunostinte conjuncturale, insa prima oara am ajuns in localitatea ialomiteana prin toamna lui '97 pentru a vizita un fost coleg de facultate. Am nimerit prost, intrucat el si ai lui erau in doliu dupa recenta moarte a unchiului sau. Bietul om se apucase la bautura cu un vecin, au dat-o-n galceava, iar acesta l-a omorat, dupa care l-a transat metodic si l-a ars in soba personala. A avut mare ghinion insa, deoarece victima avea tija metalica la picior, asa ca aceasta n-a ars, iar politistii au descoperit-o la locul grozaviei. Povestea, una care le intrece pe cele din "Stirile de la ora 5" si deloc singulara pe acele taramuri, avand doza ei de fascinant, ne-a indemnat sa ne aventuram de curand prin Garbovi pentru a deslusi ceva din lucrurile stranii si crimele oribile ce se petrec in asezarea din Baragan, un veritabil Twin Peaks al Romaniei. Vorbind despre satul lor, garbovenii spun ca "incepe de la Chicior si se termina la Laba", acestea fiind poreclele primului si ultimului om din localitate. O alta vorba, celebra in regiunea Urziceniului, graieste astfel: "Curve ca-n Manasia, prosti ca-n Garbovi si noroaie ca-n Goala (Valea Macrisului) nu intalnesti nica�ierea" si este atat de veche incat nu mai deranjeaza pe nimeni. La ora descinderii noastre satul era aproape pustiu, intrucat majoritatea satenilor plecasera la Urziceni, unde Unirea juca cu Steaua si se pregatea sa ia campio�natul. "Asta e norocul vostru, ca celor de pe-aici nu le plac strainii. Pe-aici ti-o iei de n-ai aer fara sa stii de ce. Au mai patit-o unii la bufet la Dinu, ca de-atunci s-a si inchis, dar acum n-aveti a va teme", ne explica un venetic, stabilit de ceva vreme in Garbovi. Pe masura ce le castigi increderea observi ca oamenii nu sunt chiar asa de fiorosi ca-n descrierile in posesia carora ne aflam, ba chiar povestesc cu o volup��tate maladiva grozaveniile ce s-au derulat pe ulitele satu�lui de-a lungul timpului. Incepe unul, Viorel al lu' Herea, zis Hermes: "Intr-o seara am vazut ceva miscan�du-se intr-un tufis, credeam ca e un caine sau o oaie, dar cand i-am bagat mana in ciuf m-am pomenit cu Marinica a lu' Ghita al lu' Mihalache, ologul, care era beat si se tara spre casa. L-am luat in carca sa-l duc acasa, da' au sarit niste babe cu gura pe mine, ca sa-l las sa se chinuie ca a omorat doi oameni, pe biata nevasta-sa si pe un amarat de soldat la Alexeni, ca cica de-aia l-a pedepsit Dumnezeu dupa ce-a iesit din puscarie de a adormit cu picioarele pe resou si i-au luat foc, de merge acum cu betele alea de fier".

		La bautura, de mici

Si-a decapitat fiul pe sant Dar poate cea mai infio�ratoare poveste l-a avut ca erou pe Bulae al lu' Istrate, acum vreo zece ani. Acesta venea de la Urziceni cu taxiul impreuna cu puradelul lui, care facea galagie. L-a rugat frumos pe sofer sa opreasca putin inainte de intrarea in Garbovi, l-a dat jos, i-a taiat capul cu sabia, s-a urcat din nou si i-a zis calm impietritului taximetrist sa-l duca in buricul satului si sa stea linistit ca-i plateste cursa. In apropiere era si o fantana, insa acesta a devenit celebra abia anul trecut cand vacarul Toma al lu' Chistol a scos din ea capul unei femei, pe care sotul sau o transase si gasise de buna-cuviinta sa-i azvarle resturile in respectiva fantana dainuita in memoria unei fete ce-si gasise sfarsitul in locul cu pricina. Concert in clopotnita Mai au o manie strasnicii oameni ai Garboviului, anume "sa traga clopoatili" din te miri ce motiv. Viceprimarul doar ca era beat, unul pentru ca-si adusese aminte de eroii revolutiei, ceva mai simpatic fiind Zinca al lu' Gaureanu, care a zis ca nu se da jos din clopotnita pana nu vine Marius al lu' Bambici sa o ia de nevasta pe fiica sa, zisa "Zorro" din cauza unui ochi zbanghiu si care tocmai fusese victima unui viol in grup pe care ea nu prea avea de gand sa-l reclame. Rama�nand in preajma bisericii, sa-l amintim si pe Goaga, actualmente gropar si mester in cruci, care exact din acest perimetru si-a capatat o oare�care notorietate in sat. Pe cand era mai tanar si barbugiu desavarsit, se indelet�nicea, intr-o temeinica tovarasie, cu zgaltaitul babaroaselor pe firava placa de deasupra unui mormant. Ramanand singur, facandu-se tarziu si fiind cam rapus de recolta viei din acea toamna, a dat placa la o parte si s-a culcat in groapa. S-a trezit a doua zi inspre pranz cand ortacii sai revenisera pentru o noua runda de barbut. Va imaginati ce s-a intamplat! Vrand sa iasa, a miscat puternic placa, iar fratanii sai s-au zburatacit ingroziti in toate partile, lasand purcoaiele de bani la locul faptei, ba abandonandu-si pana si papucii. Farfui si betivul voiajor

		Hermes (stanga) si Pralea, betivul voiajor

Va veti fi intreband daca in satul asta exista politie. Este, anume seful de post "Farfui" - porecla inspirata de un politai tolomac si pros�to�van din "Pif si Hercule", pe care si-a capatat-o intr-o seara cand investiga un cotet in cautarea unui presupus gainar. Un intrus era, intr-adevar, numitul Mugurel al lu' Posmoaga care, rupt de beat fiind, se oplosise in acareturile unui vecin. Trezit din betie, acesta l-a privit pe caraliu cu ochii impaienjeniti si i-a urlat, brusc amuzat, in plina figura: Farfui!, porecla ce s-a impus pe ulite. Nu e un om prea bun Farfui asta, pe el reclamandu-ni-l schizofrenicul Pralea ca nu-l lasa sa intre in biserica, ba chiar de multe ori il urca in masina si-l aban�doneaza la vreo 20-30 de kilometri de sat, de trebuie sarmanul nebun, fost carciumar prosper la viata lui si cu doar o singura condamnare la activ, sa faca vreo doua zile pe jos inapoi. Pana si primar are Garbo�viul, pe Popa Grigore, zis Goguta, om cu "Stefan Gheor�ghiu" la baza si de ani buni in functie. O intamplare destul de nostima il caracte�rizeaza si pe acesta. Avand gospodarie mare cu zeci de porci, acesta s-a apucat de afaceri cu tiganii. Se intelegea cu ei sa le dea cate un godac, urmand sa incaseze banii din ajutoarele sociale pe care tot el le impar�tea. Toate bune, numai ca peste noapte Guvernul a decis suspendarea respec�ti�velor ajutoare, iar bietul om bantuia prin tiganie ca sa-si recupereze ori banii, ori porcii. "De unde sa-ti dam, bre, bani, ca parca matale ne dadeai no�ua la pri�ma�rie. Porcu'? L-am mancat, manca-ti-as gura!"

Constantin DINU, conu_dinu@yahoo.com, foto: Paul Gofea