Practicile unora dintre marile lanturi de magazine in Romania au un tot mai pronuntat iz penal. Cel putin doua dintre institutiile statului, SRI si DNA, au demarat deja actiuni de verificare a modului in care se deruleaza relatiile dintre hipermarketuri si producatori, dar si a felului in care inalti functionari din Guvern s-au lasat "convinsi" de argumentele "monstrilor" comerciali Carrefour, Auchan, Kaufland si altii asemenea. Patronatele producatorilor de alimente au atras primele atentia asupra neregulilor, insa demersurile lor in lupta cu hipermagazinele nu au avut pana acum sorti de izbanda. Primavara anului 2008 a dus la deschiderea ostilitatilor dintre marile lanturi de magazine si furnizorii de produse alimentare. "Marul discordiei" l-a reprezentat multitudinea de taxe pe care Carrefour, Auchan, Kaufland si magazinele asemenea acestora le impun furnizorilor, de la taxa de magazin nou de 10.000 euro si taxa de schimbare a codului de bare, pana la mari discounturi solicitate cu anticipatie si costurile mari pentru ambalajele speciale solicitate de super�marketuri pentru promotii. Marile lanturi de magazine au o foarte mare importanta so�ciala si economica pentru ca reprezinta principalele platforme comerciale de unde se aprovizioneaza populatia. De aceea, de multe ori, actiunile lor pot fi comparate cu cele ale unor monopoluri. Modul de functionare al hipermarketurilor poate avea grave urmari asupra industriei alimentare din Romania.

		Daniel Morar, seful DNA, a demarat cercetarile avand ca subiect implicarea demnitarilor in protejarea marilor magazine

De aceea, probabil, Serviciul Roman de Infor�matii (SRI) a inceput sa se intereseze de practicile "monopoliste" ale Carrefour, Auchan, Kaufland etc. fata de furnizori. "Politica hipermarketurilor poate conduce la falimentarea industriei alimentare sau la o reducere drastica a productiei din Romania", ne-a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Industria Alimentara. El a atras atentia ca se practica o politica diferentiata pe acelasi tip de produs - cel romanesc care suporta toate taxele impuse de marile magazine si cel din import, care nu este grevat de aceste taxe si, in consecinta, este mai ieftin. Practica la nivelul multina�tionalelor care activeaza chiar si in Romania este de a negocia prezenta produselor in hipermarketuri la nivel central. "In aceste conditii, produsele de import sunt mai ieftine decat cele autohtone, fapt ce poate duce la falimentul produ�catorilor nationali. Este firesc ca SRI sa se intereseze de aceste aspecte", a spus Frumosu. Falimentarea producatorilor de mancare inseamna atentat la siguranta alimentara, adica atentat la siguranta statului. DNA intra in magazin

		Purtatorul de vorbe al olandezei Kroes, dupa ce a aflat ca vrem sa obtinem scrisoarea santajista, nu ne mai raspunde la e-mail si mobil

Daca SRI a luat urma preturilor anormale practicate de Carrefour si restul marilor magazine, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a demarat o investigatie mult mai sensibila. Este vorba, potrivit informatiilor noastre, de verificarea unor semnale privind modul in care unele hipermagazine au influentat oficiali romani de "nivel inalt" pentru a le tine partea. O asemenea schema a fost deja dezvaluita de ZIUA, fiind vorba de o adevarata conspiratie Carrefour-Auchan pentru blocarea aplicarii unui Cod de bune practici in Romania. Povestea, cu ramificatii la Bruxelles, arata influenta de care dispun aceste monopoluri la nivel european. ZIUA face apel la Barroso ZIUA a incercat, fara succes, sa dea de urma scrisorii comisarului Neelie Kroes la Comisia Europeana. In document, aceasta punea in vedere autoritatilor romane ca unele prevederi din Codul Bunelor Practici ar afecta libertatea pietei si cerea alinierea preturilor din Romania la cele din UE. ZIUA l-a contactat luni pe purtatorul de cuvant al lui Neelie Kroes, Jonathan Todd, cerand o copie a scrisorii comisarului european catre Guvernul Romaniei. Purtatorul de cuvant a primit solicitarea ziarului nostru �si a afirmat ca va raspunde la ea. Insa apelurile ulterioare ale ZIUA din cursul acestei saptamani au ramas fara ecou, indiferent daca au fost facute prin telefon sau e-mail. In ultima instanta, ZIUA s-a adresat direct presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pentru a lamuri misterul acestei scrisori. (I.T.)

		Premierul Emil Boc se ascunde dupa consilieri si purtatori de cuvant si refuza sa ne puna la dispozitie scrisoarea lui Kroes

Preturi mai mici decat costurile Marea dilema este reprezentata de pretul de achizitie, care, in opinia retailerilor, trebuie sa contina atat pretul produsului, cat si bugetele pentru taxele impuse. In aceste conditii, presiunea reprezentata de vanzarea sub pretul de achizitie nu ar influenta cu nimic profiturile magazinelor, ea fiind directionata tot catre furnizori. Ei vor trebui sa achite taxele impuse de magazine, dar vor trebui sa scada pretul produsului in sine. De remarcat, in aceste conditii pretul produselor alimentare ar putea ajunge sub costuri, lucru interzis in mai multe tari comunitare, printre care Franta si Germania. "Pastrarea la gramada a pretului produselor impreuna cu bugetele duce la un pret mai mare in hipermagazine decat cel real. 20%-30% din pretul de achizitie este reprezentat de aceste bugete pentru taxe de tot felul. De aceea, retailerii sunt atat de generosi si sustin ca pot vinde sub pretul la care au preluat marfa", a spus Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii. Este normal ca interventia Ministerului Finantelor sa trezeasca suspiciunile DNA atunci cand s-a pus problema introducerii acestei prevederi. Taticii Codului Si ca toate sa mearga prost, pe langa interesele marilor magazine, verificate de SRI si pe langa implicarea unor oficiali, anchetata de DNA, au mai existat si orgolii politicianiste care au impiedicat adoptarea Codului de bune practici. In sanul PSD s-a dus o adevarata lupta intre cei care vor sa-si aroge pater�nitatea "binefacerii nationale": scaderea preturilor la alimente. Oficialii, indiferent de regim, s-au laudat ca, prin prevederile acestui Cod, se impun masuri care vor influenta pretul alimentelor si care vor duce in final la scaderea acestora. De aceea, initiativa Ministerului Agriculturii a avut contra�candidat puternic in Camera Deputatilor, unii parlamentari PSD lansand un alt proiect de lege pe aceeasi tema. Codul discordiei Codul de bune practici in comertul cu produsele agroalimentare a aparut in urma negocierilor dintre cele doua parti, mediate de Ministerul Agriculturii. Documentul, desi semnat de toate partile, nu a avut norocul de a deveni lege, desi s-au facut destule demersuri. Codul a fost adoptat, in primavara, sub forma de ordonanta de urgenta, dar nu a mai fost publicat in Monitorul Oficial. "Este ciudat ca un act normativ adoptat de Guvern nu a mai fost publicat in Monitorul Oficial", a spus Aurel Popescu, presedintele Rompan. "Gurile rele" dau vina pe Ministerul de Finante pentru tergiversarile in publicarea Codului de bune practici, amanari care convin insa de minune hiper�magazinelor. Se pare ca, dupa ce Executivul a aprobat Codul, Ministerul de Finante a cerut introducerea unei noi prevederi care ar reduce total efectul actului normativ adoptat. Retailerii vor sa li se permita vanzarea sub costurile de achizitie. La prima vedere, este chiar o binefacere. De fapt, este un mod ascuns prin care magazinele sa-si pastreze avantajele taxelor suplimentare solicitate furnizorilor pentru a le permite sa-si vanda produsele in magazin.

Pagina realizata de Luminita MOROIANU