Distinsul invitat "La masa Adevarului" a sustinut ca starea economica precara a judetelor Harghita si Covasna dateaza din "perioada Imperiului Austro-Ungar", chit ca "aceasta zona a avut intotdeauna un statut special. Ei (n.n. adica secuii) au discutat intotdeauna direct cu imparatul. Nu trebuia sa treaca prin Dieta sau prin Parlament. Intotdeauna au avut un statut special la care tin (...) si cand era administratia maghiara (...). Daca s-ar face acolo o autonomie, cred ca ei ar fi perdantii. Au frica pierderii identitatii nationale, ceea ce e un sentiment de inteles, e normal". Si atunci, de unde atata incrancenare, de a le acorda secuilor un tinut aparte? Mai ales ca numai in ultima vreme liderii UDMR si ai Partidului Civic Maghiar si-au amintit de faptul ca secuii exista, chiar daca sunt unguri sadea! Nu-i gresita deloc afirmatia, deoarece din ratiuni politice, ungurii au admis infiintarea Consiliului National Secuiesc (CNS), pentru a putea sustine crearea unei entitati teritorial-administrative comune HarCov, ca "pamant al zambetului". Un fel de tara cu vreo 5000 de secui (cati s-au inregistrat la recensamantul din 2002) unde maghiarimea le-a redescoperit imnul, uniformele si traditiile; limba lor a disparut de cand triburile tiurcice, din care faceau parte in pustiile asiatice, s-au alaturat celor maghiare, de sorginte hunica, in drumul lor spre Europa Centrala. Secolele IX-XI au insemnat ocuparea Panoniei si apoi a Transilvaniei, regii unguri folosindu-i in avangarda si ariergarda ostilor cuceritoare de noi teritorii, incepand cu Bihorul si terminand cu marginea rasariteana a Ardealului (pe la anul 1200), pentru paza Carpatilor impotriva cumanilor asezati in Moldova. Este teritoriul viitoarelor "scaune" Ciuc si Trei Scaune locuite cu precadere de o populatie statornica romanesca (agricultori si crescatori de vite), de la care secuii au imprumutat "scrisul" pe raboj, adaptandu-si casa cu cerdac, coperisul in patru ape si poarta de tip maramuresenesc sau oltenesc; diferentierile de cultura traditional maghiara se mai constata in muzica veche secuiasca, prin gama pentatonica, si-n elementele decorative geometrice (pe covoare, broderii, crestaturi in lemn si pe ouale incondeiate), nu florale ca la unguri. De-a lungul evului mediu, secuii si-au castigat un bun renume de osteni, cei 22.000 si alti ardeleni fiind alaturi de Mihai Viteazul in bataliile antiotomane (1595-97), contribuind la victoriile acestuia spre obtinerea Unirii. Prezenta unei entitati distincte a secuilor in Transilvania a fost remarcata, printre altii, de catre N. Olahus (unguri, secui, sasi si romani) si mai ales prin vestita "Unio trium Nationum" (sunt recunoscuti doar sasii, ungurii si secuii). Prin maghiarizarea numelor si trecerea ortodocsilor la Bisericile catolica si reformata, romanii din Ungaria sfarsitului de secol XIX ajungeau sa implineasca vrerea unei "singure natiuni, unica, indivizibila, natiunea maghiara". ASa se face ca acum ungurii clameaza dreptul la autonomie a Tinutului Secuiesc, locuit in marea lui majoritate de ei! Ca si secuii sunt unguri...

Valentin HOSSU-LONGIN