Ceea ce nu au reusit fostii lideri ai SUA care au tinut carma tarii dupa caderea cortinei de fier, si anume sa determine America si Rusia sa-si dea mana in incercarea de a construi o relatie de normalitate intre Washington si Moscova, incearca, acum, din nou, prese�dintele Barack Obama. Nici Bush senior, versat in politica, nici Bill Clinton, versat in toate, nici Bush Junior, cu tot tupeul sau, nu prea au reusit sa indeplineasca un obiectiv atat de greu de atins.
Noul sef democrat al Casei Albe, Barack Obama, naiv si entuziast, desi total inocent in materie de politica externa - de fapt, in politica, in general - a decis, inca din primul an al mandatului prezidential, sa intre in cusca leilor. Nu numai ca a intrat, dar a intrat singur, intrucat mana sa dreapta, Hillary Clinton, a ramas acasa, pentru ca o durea in cot. Scuze, o durea un cot, in urma unei lovituri.
Obama s-a lansat in aceasta periculoasa aventura politico-diplomatica fara sa fi inteles, macar, care sunt jocurile pe scena potentatilor moscoviti, cine sunt marionetele si cine trage sforile. Degeaba, inainte de plecare, Zbigniew Brzezinski, politician de o viata, prin vocatie si fler, l-a instruit, cu tot respectul, explicandu-i ca adevaratul sef de la Kremlin este tot Vladimir Putin, actualul premier, ex-presedinte al Rusiei, si ca nimic nu misca la Moscova decat ce vrea si daca vrea el.
Obama a dat-o In barA inca inainte de inceperea deplasarii, lansand comentarii critice la adresa Eminentei Cenusii a Rusiei si a repetat greseala si in avion, cu putin inainte de a ajunge la Moscova. A venit decis si increzator sa rezolve problema dezarmarii nucleare a ambelor tari, prin inlocuirea tratatului START 1, incheiat in 1991, cu altul mai bun, sa rezolve si diferendul legat de scutul anti-racheta, pe care SUA vor sa-l aduca pana in coas�ta Rusiei, sa se puna de acord in privinta abordarii si finantarii in sensul solutionarii crizei din Afganistan. Presedintele american isi mai dorea normalizarea relatiei SUA-Rusia. Pe scurt, voia sa rezolve tot ce nu s-a rezolvat atatia ani. De la Medve�dev a obtinut, insa, doar un sac de promisiuni ambigue. Deci, mai nimic. Iar, in cadrul discutiilor pe care urma sa le poarte, ieri, cu Putin, a obtinut, probabil, si mai putin.
A mizat la mare risc pe cartea farmecului personal - care, e drept, l-a ajutat mult in campania pentru prezidentiale si in deplasarile prin Europa - fara a realiza ca, de aceasta data, e vorba de probleme capitale, nesolutionate nici pana azi, la aproape doua decenii de la caderea Cortinei de fier. Nu si-a pus problema ca zambetul de playboy nu-i va servi la nimic intr-o tara a sahistilor. Poate, daca s-ar fi dus cu acest zambet la Targul de fete de pe muntele Gaina, l-ar fi ajutat, dar in fata lui Putin si a lui Medvedev poate sa zambeasca pana ii intepenesc maxilarele, ca nu va obtine nimic in plus in afara de ce sunt rusii decisi sa-i ofere.
Prima decepTie a suferit-o constatand ca mass media rusa nu s-a extaziat in fata sosirii americanului, catalogand vizita acestuia drept una "de lucru". Nu numai ca nu a fost primit ca o vedeta, asa cum se astepta si cum era obisnuit. A fost, pur si simplu, ignorat, umilit: la conferinta de presa care a succedat negocierilor-maraton dintre Barack Obama si Dimitri Medvedev, sala a fost aproape goala. Macar posturile internationale au transmis imagini in direct, despre "cea mai importanta vizita la Moscova din timpul presedintiei lui Medvedev", ceea ce, probabil, l-a mai consolat putin. Si e de asteptat sa se mai ocupe de el si pentru ca Papa Benedict al XVI-lea si-a expri�mat, ieri, optiunea ca lumea ar avea nevoie de un "Guvern International", teza pe care a sustinut-o si Obama, in campania sa pentru Biroul Oval.