Dupa aproape un secol, pictura basarabeana revine in Bucuresti, la Galeria ArtSociety, pana pe 2 august. Din 1922, de la Atelierul basarabenilor la Ateneul Roman, nu a mai existat nimic de genul acesta la noi. Prin anii '30 a fost un Salon al romanilor peste Prut, dar dupa '40 orice cooperare a incetat. Titlul expozitiei, "Bessarabia Moia/ Basarabia mea" vine de la o melodie a lui Petr Lescenco, pe care curatoarea Ruxandra Garofeanu a auzit-o, cu 25 de ani in urma, in atelierul sculptoritei Valentina Bostina. Expozitia cuprinde 51 de lucrari din Chisinau si 22 de artisti basarabeni. La intrare ne atrage atentia bustul Reginei Maria, realizat de sculptorita Milita Petrascu, fosta eleva a lui Constantin Brancusi. In cadrul expozitiei gasim 16 lucrari ale artistei, toate provenind din colectii particulare, un fel de mini-expozitie unicat. Prima sala, cea din stanga, este plina de dramatism: sunt expusi doi artisti care amandoi s-au nascut in 1907 si amandoi au murit ucisi, cu zeci de gloante in 1946, la doar 39 de ani. Este vorba despre Anatole Vulpe si Ioan Grigore Popovici. Cel din urma nu a fost basarabean, dar a avut legatura cu aceste tinuturi prin alianta. Cei doi, de altfel, au fost foarte buni prieteni, una dintre picturile lui Anatole Vulpe ("Natura moarta") fiind realizata in atelierul lui Popovici. Se zvoneste ca artistii ar fi fost impuscati de catre rusi. Iar destinul scurt al pictorului basarabean s-a transmis si operei sale: toate lucrarile achizitionate de statul roman au fost cumva pierdute. In curte este tot o lucrare a lui Ion Grigore Popovici intitulata "Victorie" (foto medalion); un cap - pentru ca, in general, romanii au considerat ca Victoria a fost mutilata. Alti doi artisti care au marcat scoala de pictura de la Chisinau sunt August Baillayre si Alexandru Plamadeala. Cei doi profesori erau diametral opusi ca orientare artistica, dar si ca temperament: unul libertin, celalalt conservator. August Baillayre, de origine franceza, prieten bun cu figuri de prima marime ale avangardei franceze - Matisse, Renoir, Picasso - a fost in final catalogat drept "formalist" in tara pe care a slujit-o. Tot aici intalnim si lucrarile fiicei lui, Tania Baillayre, care in '42 expune doua lucrari realizate in tehnica xilogravurii. Lazar Dubinovschi este un caz aparte in istoria de profil, un artist devenit student la Arte inainte sa-si fi luat bacalaureatul, discipol al lui Dimitrie Paciurea si Oscar Han. Unul dintre pictorii care a surprins cel mai bine peisajele Basarabiei este Pavel Sillingovski, care in 1930 zace cateva luni in inchisoare. Din familia Arbore (veche familie de boieri moldoveni) ne intalnim cu lucrarile Ninei Arbore, la vremea lor comentate elogios de catre Tonitza. Multi dintre artistii basa�rabeni s-au format in Romania, dar studiile nu le-au fost recunoscute in tara lor, trebuind sa le repete acolo. Unii dintre ei si-au pastrat legaturi de prietenie la noi in tara, de exemplu Mihail Grecu venea si se intalnea cu filozoful Constantin Noica; Lazar Dubinovschi era foarte bun amic cu Corneliu Baba. Pictorul Mihail Grecu a fost cel mai apreciat artist contemporan, basarabenii editand si timbre cu lucrarile lui. Va lasam pe voi sa descoperiti pictorii basarabeni dintr-o expozitie ce se anunta a fi de succes dupa per�so�nalitatile care deja i-au trecut pragul: Emil Constantinescu, Razvan Theodorescu, sculptorul Paul Vasilescu, pictorul Stefan Caltia. Poeta Doina Uricariu, basarabeanca, ne-a explicat ca "poezia, literatura sunt mult mai usor de patruns intre cele doua state deoarece pot fi o arma nationala. Pictura nu are nevoie de cuvinte si de aceea poate nici nu s-au facut expozitii".

Cristina SPIRIDON, FOTO: LUCIAN CURELARIU