Alegerile prezidentiale din Iran, desfasurate ieri, au trezit un urias interes local si international. Cozi lungi de oameni care isi asteptau randul sa voteze au fost vazute in capitala Teheran. Chiar si Mahmoud Ahmadinejad, apreciat ca ar avea cele mai mari sanse sa-si adjudece victoria, a fost zarit stand la coada pentru a vota. Adeptii adversarului sau principal, fostul prim-ministru Mir Hossein Moussavi, seful gruparii reformiste, au "vopsit" Teheranul in verde, culoarea "reformistilor". Paradoxal, majoritatea celor 25.000 de evrei care mai traiesc in Iran l-au votat pe Ahmadinejad. Observatorii explica acest vot prin faptul ca evreii au dorit sa fie de partea invingatorului. Coloane de manifestanti pro-Moussavi au strabatut orasele strigand: "Bye, bye Ahmadinejad" si lozinci impotriva Israelului si Statelor Unite. In cursa pentru viitorul presedinte al Iranului s-au angajat cu sanse de a castiga ultraconservatorul extremist Mahmoud Ahmadinejad (52 ani) si oarecum mai moderatii Moussavi (67 ani) Mehdi Karoubi si Mohsen Rezai. Campania electorala a durat trei saptamani, castigatorul fiind candidatul care obtine 50% plus un vot; in cazul in care niciunul dintre candidati nu obtine acest barem electoral, urmeaza o noua runda de alegeri fixata pentru data de 19 iunie. Rezultatul alegerilor va fi comunicat dupa 24 de ore dupa inchiderea urnelor. Batalie electorala fara precedent Candidatii la presedintia Iranului s-au infruntat cu duritate intre ei. Batalia electorala a reflectat pana la un anumit punct contradictiile societatii iraniene si criticile adresate presedintelui Ahmadinejad, aflat inca in exercitiu. Pana in ziua alegerilor, acesta era sigur pe victoria sa. Sustinut de o masa mare de votanti, lumea saraca si nemultumita a imensei tari iraniene, Ahmadinejad si-a radicalizat discursul politic atacand cu o violenta rara sionismul, Israelul si Statele Unite. Un discurs pe care nu toti iranienii si-l adjudeca. Adversarul sau, Moussavi, revenit in politica dupa o perioada de "inghet" de aproape 20 de ani, a pedalat tocmai pe nemultumirile unei populatii satule de retorica antievreiasca si antioccidentala a lui Ahmadinejad, care a contribuit la izolarea politica si economica a Iranului. In plus, o inflatie interna accelerata joaca in defavoarea actualului presedinte iranian. E foarte posibil ca si de aceasta data cheia victoriei in alegeri sa se afle in mainile "Gardienilor Revolutiei", corpul de elita al fundamentalismului iranian. In alegerile din 2005, acest corp devotat ayatolilor l-a adus la putere pe Ahmadinejad, pe acea vreme un politician obscur. Teama de Moussavi Majoritatea celor 25.000 de evrei care mai traiesc in Iran l-a votat pe Ahmadinejad. Observatorii explica acest vot prin faptul ca evreii au dorit sa fie de partea invingatorului. Exista insa un motiv mai pragmatic: evreii apreciaza ca Moussavi este imprevizibil, iar sub presedintia sa viata evreilor iranieni poate sa se inaspreasca. Din numeroase motive, evreii iranieni s-au straduit, in special dupa instaurarea puterii lui Khomeini, sa stea cat mai departe de activitatile politice. Mahmud Ahmanidejad. Actualul presedinte al Iranului, principalul sustinator al continuarii programului nuclear iranian, a devenit cunoscut in primul rand pentru afirmatia ca "Israelul trebuie sters de pe harta" si ca "Holocaustul este un mit". Ahmanidejad s-a inrolat in timpul revolutiei din 1979 in Gardienii Revolutiei (armata ideologica a regimului), ulterior a devenit guvernator al regiunii Ardebil, in 2003 primar al Teheranului si presedinte din anul 2005. Hossein Moussavi. Un conservator moderat care se defineste drept un "reformist atasat principiilor revolutiei islamice din 1979", a fost unul dintre fondatorii Partidului Islamic. In anul 1981, in timpul razboiului cu Irakul, acesta a devenit premier, dupa care a fost consilier al presedintelui Akbar Hashemi Rafsandjani, iar apoi al lui Mohammad Khatami. Daca va ajunge presedinte, el a declarat ca va incerca sa schimbe imaginea tarii pe plan extern, dar va mentine linia oficiala a Iranului in privinta programului nuclear. Clericul Mehdi Karoubi. Presedintele Partidului Increderii Nationale, un reformist si sustinator al ideilor privind liberalizarea economiei si societatii iraniene, este unul din cei mai duri critici ai politicii presedintelui Ahmadinejad. Referitor la politica externa, Karoubi s-a declarat in favoarea dialogului cu comunitatea internationala, precizand insa ca interesele Iranului sunt cele care primeaza. Mohsen Rezai. Economist si fost comandant militar este si el un critic al politicii actualului presedinte iranian. La varsta de 27 ani el a fost numit la conducerea Gardienilor Revolutiei, ramanand in aceasta functie timp de 16 ani. In 1997, Rezai a devenit secretar al Consiliului de Discernamant, organism insarcinat cu medierea divergentelor dintre Parlament si Consiliul Gardienilor Constitutiei.

Tesu SOLOMOVICI