Daca pana acum prezenta bancilor straine pe piata din Romania era perceputa ca un semnal al reformarii sistemului si al increderii de care acesta se bucura, acum lucrurile s-au schimbat. In cazul in care prezenta este masiva si ar putea fi retrasa rapid, atunci lucrurile nu mai sunt vazute atat de bine. BNR ar putea schimba regulamentul privind capacitatea bancii centrale de a interveni in actionariatul bancilor si in conducerea acestora, in conditiile in care capitalul strain majoritar este perceput in prezent la nivel international ca un dezavantaj, a declarat ieri economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. "Nu pot sa dau detalii in acest sens, dar depinde de Parlament daca va vota sau nu o astfel de lege", a spus Valentin Lazea. El a precizat, ieri, in cadrul unei prezentari la Forumul Financiar Central si Sud-Est European organizat de Forum Invest, ca, in prezent, tarile cu capital majoritar strain in sistemul bancar sunt percepute in dezavantaj, in conditiile in care pana acum acesta era un punct forte. "Expunerea prin capital strain devine problematica, in functie de datoria externa neta ca procent din PIB - in conditiile in care devine foarte mare si ar putea fi retrasa rapid - si, totodata, in functie de dominanta creditarii in valuta, cu posibilitate mare de default", a mai spus Lazea. In acest fel, in cazul in care o banca decide sa isi mute afacerile, in Romania s-ar putea resimti plecarea masiva de capital strain. De altfel, din septembrie 2008 si pana in martie 2009, soldul liniilor de finantare de la bancile mama din Grecia si Austria a scazut cu 2,2 miliarde de euro. Cu toate acestea, eco�nomistul sef al BNR a men�tionat ca Romania "nu prezinta un risc sistemic". La sfarsitul lui martie 2009, 86,5% din activele bancare din Romania apartineau bancilor cu capital strain sau majoritar strain, potrivit ultimelor date publicate de banca centrala. Acord fara sanctiuni In ceea ce priveste acordul dintre bancile romanesti si BNR, Lazea a declarat ca acesta este un "gentlemen's agreement", chiar daca se va semna sau nu un document in acest sens. La randul sau, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat ca scrisorile de angajament cu bancile-mama nu presupun sanctiuni in cazul neindeplinirii prevederilor, pentru ca ar incalca legislatia comunitara, care garanteaza libera circulatie a capitalurilor. Bancile au reconfirmat marti, la Bruxelles, angajamentele luate in aceasta primavara la Viena, privind mentinerea liniilor de finantare la nivelul celor din februarie 2009. Noile scrisori individuale convenite la Bruxelles cu bancile-mama includ si masurile rezultate din testele de stres. El a adaugat ca s-a definit mai bine si ce e expunerea. Prim-vice�guvernatorul BNR a aratat ca toate prevederile din acordul cu FMI vor fi transpuse in legislatia secundara, respectiv in normele BNR, inclusiv cerinta privind rata solvabilitatii minime de 10%, care va intra in vigoare in septembrie. Oficialul bancii centrale a mai spus ca, in functie de profilul de risc si managementul riscului de la institutiile de credit, BNR poate solicita, potrivit legii, chiar o rata de solvabilitate minima mai mare de 10%. Aceste masuri pot fi adoptate doar pe termen limitat si pe baza unor criterii clare, Georgescu afirmand ca, in ultimii sase-sapte ani, nu a fost cazul pentru asemenea decizii. Intrunirea de la Bruxelles nu a fost si ultima. "Am purtat deja discutii in cadrul intalnirii de la Bruxelles, iar in sase luni ne reintalnim, pentru ca anumite conditii pot deveni intre timp irelevante", a spus Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania. El a precizat ca exista posibilitatea ca bancile sa discute din nou despre nivelul de recapitalizare, "dar nu cred ca in sase luni situatia se va schimba in mod dramatic". "Cu toate acestea, orice intelegere poate fi modificata", a completat van Groningen.

George BANCIULEA