CerSetorii tradiTionali, de pe vremuri, cu barbi neingrijite, betegi, cu vorba ingalata, ursuzi, se pierd insulite in volbura oceanului de copii. La gurile de metrou, in fata magazinelor, in parcarile de la supermarketuri, la intersectii, in piete, infloresc buchete de copii cu mana intinsa, da si mie, Dumnezeu sa v-ajute, nene, un banut pentru paine... Sunt veseli, sanatosi, imuni la bolile veacului, jucausi. Produse ale noului val de cersetori. O lume. Libera de griji, de fisc, de legi, de indatoriri sociale. Inviolabila. Prospera. Durabila. Inchisa in ea insasi, suficienta siesi. Se uitA candizi in ochii tai, fractiuni de secunde mimeaza suferinta, iau banul si alearga la urmatorul, via un coleg de breasla ca sa-si arate destoinicia; hatru, dinamic, dezinvolt. Credinciosii dau tematori de Dumnezeu, cei care coboara din masinile de lux o fac de ochii lumii si, poate, ai presei, cei multi, pur si simplu ca sa scape, sa nu intre in vizorul colectiv. Atmosfera se incarca sufocant. Devine irespirabila. Orasul duce cu el o pletora ciudata, urata, nociva. Nu nevoia o intretine si inmulteste. Germineaza spontan din mediul unde se cultiva sarlatania, golania, murdaria morala. Intre gusturile micului cersetor si limbajul presedintelui despre soacre si centuri de castitate deosebirea este de nici o clasa intreaga. Demagogia politicie�nilor si vaicareala neocersetorilor sunt doua picaturi de ploaie pe fetele aceluiasi geam. Nu pot fi dezlipite, ci doar intinse. CetATeanul baga mana in buzunar, atent sa fie vazut de Cel de Sus, lasa in mana intinsa o bancnota; injura primariile, politia, administratiile: e bataie de joc, nu le vine nimeni de hac nespalatilor astora! Nu-i trece prin cap ca el si doar el, mentalitatile sale intretin si dezvolta mediul social-politic, cel care produce generatii spontanee de cersetori. Ar trebui doar sa faca ce-i datoria lui sa faca, nimic mai mult. Nu-i trece prin cap nici ca adesea, adica de cele mai multe ori, il preocupa exclusiv si se baga in orice, mai putin lucrurile de care raspunde personal. InstituTionalizarea cersetoriei ar opune pe de o parte slehtele de cersetori si de partea cealalta, comunitatea. Fenomenul cersetoriei poate disparea doar anulandu-i radacinile. Mediul intretinut de fiecare dintre noi.

Nicolae Cristache, cristas@clicknet.ro