Manifestatiile de la Chisinau in urma alegerilor din 5 aprilie au fost calificate imediat de catre comunistii de la Chisinau drept "tentativa de lovitura de stat". Degetul acuzator s-a indreptat imediat catre Romania, care ar fi pus la cale si ar fi sprijinit financiar aceasta "tentativa de lovitura de stat". Moscova si-a alaturat imediat vocea celei a Chisinaului si a repetat - de la un alt nivel - aceleasi acuzatii. Nu au fost aduse nici un fel de dovezi ale implicarii Romaniei in manifestatiile de la Chisinau in afara afirmatiei repetate obsesiv ca la aceste manifestatii au fost arborate "drapelul si insemnele de stat ale Romaniei". De fapt nu este vorba decat despre o minciuna lansata propagandistic in toate forurile internationale: in fotografiile de la Chisinau din 7 aprilie se vad doar steaguri ale Republicii Moldova - care se deosebesc de drapelul Romaniei doar prin stema. Minciuna propagata merge mai departe si afirma ca pe Presedintia Republicii Moldova ar fi fost arborat drapelul Romaniei - de fapt a fost arborat drapelul Uniunii Europene. Diplomatia rusa a facut tot posibilul pentru a acredita ideea complotului romanesc de la Chisinau - insa fara ca sa aiba succes in cancelariile occidentale. Parlamentul European a condamnat intr-o rezolutie aceste acuzatii nefondate la adresa Romaniei, iar tentativa cuplului Moscova-Chisinau a esuat. Nimeni nu a elucidat inca misterul prezentei unor ofiteri de politie pe acoperisul Presedintiei de la Chisinau in momentul in care acolo era arborat drapelul Uniunii Europene de catre doi tineri - care ar fi putut fi impiedicati de la acest gest daca fortele de ordine ar fi vrut sa faca acest lucru. Mai trebuie mentionat ca la intrarea in Presedintie a fost afisat un baner cu imaginea Romaniei Mari si inscriptia "Romania - patria mea" - insa acesta nu poate fi catalogat drept insemn oficial al Romaniei.

		Liderii opozitiei de la Chisinau (de la stanga la dreapta): Mihai Ghimpu, Serafim Urechean, Vladimir Filat

Ukaz de la Kremlin Rusia a calificat pe 29 aprilie drept "tentativa de lovitura de stat" protestele violente organizate in Republica Moldova dupa alegerile parlamentare, conform purtatorului de cuvant al Ministerului rus de Externe, Andrei Nesterenko. "Forma actiunilor de protest - si am asistat la provocari lansate impotriva fortelor de ordine pentru a determina o reactie din partea lor, la atacarea cladirilor administrative si incendierea lor, la distrugerea bunurilor si arhivelor, la vandalizarea simbolurilor nationale ale Moldovei si inlocuirea lor cu simbolurile oficiale ale altor state - ne autorizeaza sa consideram aceste fapte si circumstante drept tentativa de lovitura de stat", a afirmat Nesterenko. Aplicarea fortei de catre autoritatile R. Moldova pentru normalizarea situatiei aparute in legatura cu protestele opozitiei dupa alegerile parlamentare a fost adecvata, a mai declarat oficialul rus. "Autoritatile tarii au luat aceste evenimente sub control cu aplicarea fortei exact in acea masura in care necesita acuitatea situatiei si au intreprins un sir de pasi consecventi pentru normalizarea situatiei", a spus Nesterenko. Pozitia Uniunii Europene fata de Chisinau este determinata mai degraba de solidaritatea europeana decat de obiectivitate, criticile concentrandu-se asupra Republicii Moldova, in timp ce UE nu se grabeste sa influenteze Romania, a mai declarat Andrei Nesterenko. El a apreciat ca UE nu pare sa se grabeasca sa influenteze Romania, pentru a o incuraja sa isi modifice pozitia fata de problema relatiilor moldo-romane in conformitate cu standardele general acceptate". Nesterenko a adaugat ca seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a discutat acest subiect marti cu omologii sai europeni, in cadrul unei reuniuni a Consiliului permanent UE - Rusia, desfasurate la Luxemburg, acestia avertizand ca actuala criza de la Chisinau are un impact negativ asupra eforturilor mediatorilor in criza transnistreana. Sustinere pentru comunisti

		Voronin a sustinut ca la Chisinau au fost arborate drapele romanesti pe sediul Presedintiei - de fapt este vorba de drapele ale Republicii Moldova si o harta a Romaniei Mari

"Transparenta si caracterul democratic al alegerilor parlamentare din Republica Moldova nu trezeste niciun semn de indoiala", a declarat in prima zi a sesiunii Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care si-a deschis lucrarile la Strasbourg pe 27 aprilie, deputatul rus Ivan Melnikov, din partea factiunii comuniste din Duma de Stat. In opinia sa, APCE trebuie nu doar sa recunoasca legitimitatea si caracterul legal al desfasurarii scrutinului din 5 aprilie din Republica Moldova, ci si sa se pronunte "in favoarea apararii suveranitatii Moldovei". "Violentele si devastarea institutiilor statului care au fost comise dupa alegeri sub drapelele Romaniei si al Uniunii Europene reprezinta o adevarata provocare pentru suveranitatea Republicii Moldova", a afirmat parlamentarul rus. Delegatia Rusiei la APCE, dupa cum a mentionat si Leonid Slutki, vicepresedintele Comisiei pentru afaceri internationale din Duma de Stat, intentioneaza sa solicite "o pozitie si o estimare clare" din partea APCE in ceea ce priveste rolul Romaniei si al Uniunii Europene in tensionarea situatiei postelectorale de la Chisinau. "Bucurestii si Bruxelles-ul trebuie sa reactioneze in mod clar la faptul ca sub drapelele lor opozitia moldoveana a comis actele de vandalism la Chisinau si sa se distanteze clar de tentativa de lovitura de la stat care a avut loc in Republica Moldova si sa nu stea in expectativa", a afirmat Slutki, seful adjunct al delegatiei ruse la APCE. Konstantin Kosacev, seful delegatiei ruse la APCE a afirmat: "Noi vom atrage atentia APCE asupra rolului jucat direct sau indirect de Romania in respectivele evenimente si vom astepta o evaluare din partea NATO si a UE in privinta acestei situatii". Dovezi lipsa Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) nu a gasit nicio dovada a implicarii Romaniei in protestele de la inceputul lunii aprilie, iar manifestantii isi exprimau doar frustrarea fata de perspectiva prelungirii conducerii tarii de catre comunisti, a declarat Philip Remler, seful misiunii OSCE in Moldova. Al doilea raport al OSCE sustine ca scrutinul din acest an a fost mai putin democratic decat cel din 2005, existand semne serioase de intrebare in privinta felului in care au fost pregatite listele de vot. Monitorii OSCE au constatat nereguli atat in procesul de pregatire a alegerilor, cat si in desfasurarea scrutinului, prin contrast cu alegerile din 2005, catalogate de catre acelasi document drept "predominant" libere si corecte. In timpul campaniei electorale, se precizeaza in document, guvernul moldovean "a initiat, readus in discutie si publicat acuzatii la adresa mai multor lideri ai opozitiei pentru evenimente care au avut loc cu mult timp in urma". "Daca actuala atmosfera vitriolica nu este depasita, s-ar putea ajunge la organizarea de noi alegeri", ceea ce ar putea insemna "un dezastru pentru Moldova", care este puternic afectata de criza financiara si economica globala. Occidentalii resping acuzatiile Diplomatii occidentali care urmaresc situatia din R. Moldova nu cred ipoteza unei tentative de lovitura de stat violenta orchestrata de la distanta de Romania, apreciind ca violentele au fost provocate de o parte a aparatului de Securitate al statului, comenteaza cotidianul francez Le Monde. Evenimentele de la 7 aprilie, cand o manifestatie democratica a degenerat in violente la Chisinau, au la origine factori interni, insa repercusiunile se inscriu, conform diplomatilor, in tiparul luptei pentru influenta intre UE si Rusia in zona geografica ce le desparte. De altfel, ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, a incercat la 7 aprilie sa convinga, prin telefon, un oficial european de implicarea Bucurestiului: "Romania este implicata intr-o tentativa de lovitura de stat la Chisinau". Intrebat ce dovezi are, Cijov a mentionat arborarea "drapelului romanesc pe sediul presedintiei". "Trebuie sa intelegeti ca va telefonez dupa instructiunile stricte ale Moscovei, pentru a va spune ca este o lovitura de stat alimentata de Romania", a insistat el. Totusi, desi Romania primeste foarte multi studenti moldoveni in universitatile sale si are relatii cu anumite partide ale opozitiei democratice, ipoteza unei lovituri de stat orchestrata de la Bucuresti nu pare plauzibila in ochii diplomatilor occidentali. Potrivit serviciilor occidentale de informatii, Rusia si-a intensificat activitatea in cadrul servicilor secrete si a politiei moldovene, pentru a determina regimul lui Vladimir Voronin sa renunte la aspiratiile occidentale. Mark Tkaciuk, fost consilier al lui Voronin, avanseaza in culise aceeasi teorie argumentand ca "serviciile secrete ruse nu i-au iertat niciodata presedintelui Voronin" contactele cu Statele Unite si nici faptul ca a refuzat un plan rusesc de reglementare a conflictului transnistrean in 2003 sau apropierea de Uniunea Europeana. Motivul pentru care politia a aplicat masuri atat de dure ar fi ca serviciile secrete si aripa conservatoare a PCRM incercau sa isi mentina pozitiile si sa contracareze curentul prooccidental care se forma. Aceste explicatii il exonereaza insa pe Voronin, permitandu-i sa ceara in continuare ajutoare financiare europene, pentru a "rezista" mai bine presiunilor ruse, motiv pentru care ele sunt respinse de opozitia moldoveana, care considera ca presedintele a incercat astfel decredibilizarea opozitiei.

George DAMIAN