Acum doua zile canalul tv "Discovery World" a difuzat in cadrul seriei de emisiuni "Istorii neelucidate" un documentar despre doborarea intr-o noapte, in anii '80, a unui avion sud-coreean de pasageri, un Boeing 474, de catre o racheta sovietica, deasupra Oceanului Pacific.
Rudele isi plang si astazi zecile de disparuti fara urma (au fost recuperate si identificate din apa doar 5 cadavre). Ideea documentarului - argumentata cu declaratiile de azi ale unor inalti, pe atunci, responsabili militari rusi, traitori bine-mersi si-acum, conform carora avionul a deviat de la ruta lui normala, a intrat in spatiul aerian sovietic, a fost confundat cu o nava de spionaj (?!!) si a fost, scurt, distrus de un avion de vanatoare - era ca, probabil, a fost vorba de o eroare neintentionata. Sancta simplicitas! - iti vine sa exclami.
Adica un ditamai Boeing 474, pe care scria clar ca apartine companiei aeriene sud-coreene, caruia nu i se transmite niciun semnal de avertisment si pe care pilotii sovietici il vad de la mica distanta, sa fie confundat cu un avion de spionaj? Haida-de! Naivitatea occidentala a realizatorilor filmului nu e depasita decat de cinismul sovietic al acelor oficiali care sustin ca avionul era inzestrat, poate, si cu aparatura necon�ventionala (!!!).
Sovieticii Si urmaSii lor putinieni nu-si vor recunoaste niciodata sau numai stransi cu usa erorile, crimele. Ca masacrul de la Katyn a zeci de mii de ofiteri polonezi sa fie recunoscut, cu jumatate de gura, de Eltin, a trebuit sa treaca peste o jumatate de secol.
De fapt, e de-ajuns sa vezi mutrele si expresiile butucanoase, din topor, ale acestor aparatcici, ca sa-ti dai seama ca mint de ingheata si Pacificul. Si, pe cuvant de onoare, toti seamana leit cu Voronin!