Carcotasul Mihai Gainusa ne-a povestit despre cea mai recenta carte a sa, "Povestiri mortale", care urmeaza sa fie lansata, in mai, la Editura Polirom. Pana acum, a mai lansat trei carti: "Trialoguri carcotase", "Cotcodaceli", "Fara cap si fara coada", si a promis ca nu se va opri. Desi este ocupat cu scrisul, Misu mai are in plan si alte proiecte. Fan declarat al trupei Depeche Mode, el a strans o gasca de 10 Depesari, alaturi de care va pleca la super evenimentul DM de la Rockhall, Luxemburg. Ce v-a motivat sa scrieti o noua carte? Asta chiar e o intrebare buna. Am avut prea mult timp liber si nu stiam cu ce sa-l umplu. (rade). Nu. Am incercat sa abordez alt stil de data aceasta. Cei de la Polirom mi-au spus, dupa ce au citit manuscrisul, ca ar fi literatura. Nu stiu ce oi fi scris eu pana acum, poate matematica, si daca tot e literatura atunci sa fac ceva ce n-am facut pana acum, fictiune, si nu romaneasca. Pentru mine, ceva mai deosebit. Considerati genul acesta al povestirilor scurte un nou curent in literatura contemporana? Nu stiu daca este abordat neaparat in literatura contemporana, deoarece destui autori, straini dar si romani, spre exemplu Caragiale, nu ca m-as compara eu cu el, dar si acesta avea povestiri scurte. Sunt si unii scriitori rusi care abordeaza genul acesta. La noi, Tudor Octavian este cel mai cunoscut pentru literatura contemporana. Nu este un gen, lucrurile se reinventeaza.

		Gainusa, un carcotas mortal

Care ar fi elementul de legatura intre povestirile aparent fara continuitate? Scriitorul. Si faptul ca am inceput sa-mi ucid personajele. Poate fi si asta un element. Adica, cele mai multe povestiri dintre ele nu au happy-end. Ce sanse avem sa scapam de birocratie in lumea divina, facand evident referire la Domnul Pantalone si recursul sau pentru Judecata de Apoi? Habar n-am ce sanse am putea avea. Asta este doar fictiune. De fapt, daca stam bine sa ne gandim si Justitia noastra tot fictiune este. Uita-te si tu ce se intampla. Povestiri mai tragi-comice decat astea din Justitie nu am vazut pana acum. Dar ceea ce este cu adevarat tragi-comic, este ca Domnul Pantalone are si un corespondent in realitate. A fost o stire mai demult, mi-am notat-o in carnetel, un tip il daduse in judecata pe Dumnezeu, s-a intamplat chiar la noi, dar nu mai tin minte unde. Dar sarmanul Nicolas care ajunge, in ciuda lipsurilor, un pictor de succes, are vreun corespondent real? Micutul Nicolas este un pictor preferat al meu, se numeste Nicolae Vermont. Am chiar cateva tablouri ale lui. Este una dintre pasiunile mele comune cu cea a lui Tudor Octavian, dar... Cum sperati sa fie primita cartea? Cu stupoare cred ca va fi primita. Cei mai multi care stiu cum scriu eu, vor zice probabil: ce l-a apucat? Chiar sunt curios sa stiu ce m-a apucat. Acesta ar putea fi si titlul cartii. Ti-am zis ca am vrut sa abordez alt stil, sa vad ce-mi iese. Si m-am gandit sa mai scriu si altceva. Alte planuri in acest sens? Acum strang material pentru o noua carte. Poate ma apuc sa scriu sitcomuri, cine stie, dar de scris trebuie sa scriu, pentru ca altfel ma plictisesc.

Adriana VASILIU