Salarizarea unica provoaca nemultumirile unor categorii de bugetari. Cu cat Guvernul se afla mai aproape de elaborarea Legii pentru salarizarea unica, cu atat apar categorii de bugetari, cum ar fi cei din MApN sau Justitie, care nu isi mai doresc o salarizare unitara sau, daca o vor, ar trebui sa le ofere chiar posibilitatea unor cresteri de venituri. Si felul in care se discuta despre sistemul de echivalare a diferitelor functii si salarii in sistemul bugetar naste controverse. In prezent exista peste 200 de grile de salarizare ale bugetarilor. Ministerul Apararii Nationale sustine ca in acest moment drepturile salariale reprezinta un important factor de insatisfactie pentru personalul militar. Mai mult, MApN precizeaza ca exista si legi, cum ar fi cea care aproba Codul Fiscal sau legea reformei in sanatate, care au afectat veniturile militarilor. O incalcare a Constitutiei Astfel, potrivit MApN, se doreste ca prin adoptarea noului act normativ "personalul armatei sa-si mentina cel putin actualul nivel de salarizare". Ministerul Apararii sustine ca media sporurilor lunare reprezinta 37% din totalul veniturilor salariale, in 2008. Totusi, din documentele ce le detinem de la negocierile desfasurate la Ministerul Muncii, se arata ca sporurilor primite de angajatii MApN pornesc de la 47,9% si ajung, in cazul generalilor, la 72,7%. Si profesorii sunt numultumiti ca studiile pe care le au nu atarna suficient de greu in balanta echivalarii salariale intre bugetari. Mai mult, sindicalistii acuza Guvernul ca majorarea salariilor din 2010 este o incalcare a Constitutiei, a legilor votate de catre parlamentari, a angajamentelor asumate de catre presedintele Traian Basescu. Precizam ca, potrivit unei legi votate de Parlament, salariile profesorilor ar fi trebuit majorate cu 50% inca din toamna anului trecut. In plus, salariatii din Justitie vor salarii la nivel european si considera ca ei ar trebui sa primeasca salarii mult mai mari decat au in prezent deoarece au deja probleme financiare. Judecatorii si procurorii de la nivelul tribunalelor au salariul de baza de 4380. Daca se adauga sporurile, indemnizatia lunara este de 7971. Cat de mare e salariul minim Salariul minim, a carui valoare este in prezent de 600 de lei, ar putea ajunge, dupa aplicarea noii grile de salarizare, la 1.500 - 1600 de lei, a afirmat ministrul Muncii, Marian Sarbu, prezent la Realitatea TV. "Legea nu va mai permite in viitor salarii excentrice. Salariul minim pe economie ar trebui sa ajunga in patru ani, adica odata cu aplicarea noii grile de salarizare in sistemul bugetar, la 50% din salariul mediu", a declarat Marian Sarbu. In opinia lui, principalele domenii carora ar trebui sa li se acorde mai multa atentie in procesul de elaborare a legii unice de salarizare sunt: educatia, sanatatea si functionarii publici fara functii de conducere. "Aceasta lege a salarizarii ar putea fi si un inceput pentru repararea nedreptatilor create de pensiile speciale", a mai spus ministrul. In ceea ce priveste o eventuala reactie in justitie a personalului bugetar cu salarii mari, Marian Sarbu considera ca acest lucru nu este posibil pentru ca noua lege de salarizare presupune schimbarea cadrului legislativ, iar persoanele cu salarii mari nu vor pierde din aceste drepturi, ci le vor fi inghetate salariile. Principiile de baza Guvernul a aprobat in sedinta de Guvern din aceasta saptamana principiile pe baza carora se va elabora Legea unica de salarizare a personalului bugetar. Premierul Emil Boc a declarat ca salariile mari vor fi inghetate pentru un anumit numar de ani sau vor creste foarte putin, iar salariile mici vor fi majorate intr-un ritm mai rapid, pentru a se ajunge la un raport de la 1 la 15 intre salariul minim si cel maxim. De asemenea, ponderea sporurilor in castigul salarial va fi de maximum 30%. (C.S.)

Corina SCARLAT