Un comando al politiei boliviene a descins intr-o camera a unui hotel din orasul bolivian Santa Cruz, in care se aflau trei presupusi complotisti care ar fi urmarit asasinarea presedintelui Evo Morales - Arpad Magyarosi din Sovata, Eduardo Rozsa Flores si Michael Martin Dwyer. Politia a declarat ca in urma unui schimb de focuri, suspectii au fost omorati, desi din imaginile surprinse in acea camera nu reiese faptul ca acestia ar fi avut asupra lor arme. Imaginile difuzate de televiziunea boliviana il arata pe tanarul cetatean roman omorat, cazut intr-o balta de sange. Arpad Magyarosi avea legaturi cu Legiunea Secuiasca, iar Eduardo Rozsa Flores a fost translator al teroristului Carlos Sacalul. Schimbul de focuri a avut loc in provincia boliviana Santa Cruz, acolo unde se manifesta puternice tendinte autonomiste - cei ucisi in acest caz fiind promotori ai ideilor de autonomie si mercenari internationali. Eduardo Rozsa Flores, unul din suspectii ucisi de politia boliviana, banuiti ca pregateau un atentat impotriva presedintelui Evo Morales, era un cunoscut mercenar care participase la razboiul din Croatia (1991-1995), ce avea legaturi cu Jobbik, o grupare politica extremista din Ungaria. Mercenarul din Croatia Un alt suspect retinut de politie in cadrul aceleiasi interventii, Tadici Astorga, cetatean bolivian cu pasaport croat, era un apropiat al lui Flores, cei doi cunoscandu-se in timpul conflictului amintit. Eduardo Rozsa, nascut chiar in regiunea Santa Cruz, a parasit Bolivia la o varsta frageda, dupa care a trait o perioada in Chile si Suedia. Ulterior, acesta s-a mutat in Ungaria, unde si-a definitivat studiile si a avut mai multe slujbe, una dintre acestea fiind cea de translator al teroristului Carlos Sacalul, potrivit presei ungare. In 1991 acesta s-a alaturat trupelor croate, devenind comandantul unei brigazi formate din 380 de straini, Primul Pluton International (PIV), grupare alcatuita in mare parte din persoane ce facusera parte din miscari naziste. Testament televizat Intr-un interviu acordat postului de televiziune maghiar MTV1, Eduardo Rozsa a declarat ca va pleca in Bolivia la rugamintea unor prieteni, pentru a organiza rezistenta armata din Santa Cruz. Acesta a mai declarat ca situatia din zona a devenit una critica, iar rolul sau acolo va fi de a preveni izbucnirea unor noi actiuni violente, chiar prin folosirea fortei daca acest lucru va fi necesar, dorinta sa fiind de a obtine independenta locului sau natal, Santa Cruz. Kepes Andras, jurnalistul care a realizat interviul cu Flores, a declarat ca acesta l-a rugat sa nu faca public materialul decat in cazul in care el nu se va intoarce, interviul fiind considerat un testament al acestuia. Cel de-al doilea suspect ucis, Arpad Magyarosi, cu dubla cetatenie, romana si ungara, est banuit ca ar fi avut si el legaturi cu Jobbik, pe site-ul gruparii aparand o trimitere catre site-ul lui Magyarosi. Nascut la Targu-Mures, Magyarosi a urmat scoala la Sovata, unde a fost coleg cu Elod Toaso, cetatean maghiar retinut si el la Santa Cruz, dupa care a plecat la Budapesta. Un alt suspect ucis de fortele boliviene in hotelul din Santa Cruz este Michael Martin Dwyer, cetatean irlandez. Acesta nu avea antecedente penale si, potrivit Ministerului de Externe al Irlandei, nu facea parte din Armata Republicana Irlandeza. Problema anchetei internationale Provincia Santa Cruz, una din cele mai importante regiuni economice din Bolivia, zona controlata de opozitie, a cunoscut in ultimii ani mai multe conflicte violente datorita incercarilor de separare administrativa, precum si opozitiei fata de politicile presedintelui Morales. In urma interventiei politiei boliviene, trei presupusi teroristi au fost ucisi si alti doi retinuti, acestia fiind acuzati ca ar fi planuit asasinarea actualului presedinte. Avand in vedere faptul ca persoanele implicate erau de cetatenie romana, croata, maghiara si irlandeza, autoritatile celor patru state au cerut lamuriri cu privire la actiunea fortelor boliviene. Dupa ce in prima faza presedintele Evo Morales a declarat ca nu va permite implicarea altor state in chestiuni interne ale Boliviei, acesta a revenit asupra deciziei.

Ioan Tudor