La alegerea ca Papa a cardinalului de Cra�covia, Karol Wojtyla, CIA alcatuia un amplu memorandum in care analiza efec�te�le acestei ale�geri asu�pra Uniunii Sovie�tice. Memo�randumul amin�tit spunea din primele randuri: "Faptul ca un Episcop din Cracovia - fosta capitala a regalitatii si vechi centru cultural polonez - este numit Papa va strarni o serie de ingrijorari la Mosco�va, in principal datorita influentei pe care Papa o poate exercita in societatile comuniste din Europa de Est. Ale�gerea unui Papa polonez, o ches�tiune vitala pentru Biserica poloneza, va ingreuna si mai mult demersul traditional al Moscovei de apropiere culturala a vestului Poloniei de est, de integrare a polone�zilor intr-un sistem de aliante dominat bilateral si multilateral de sovietici, precum si dezvoltarea, in Polo�nia, a unei mai mari discipline politice si sociale prin consolidarea puterii Parti�dului Comunist. Datorita impactului pe care Ioan Paul II il are, in special asupra nationalismului polonez, acum, pentru sovietici va si mai dificil sa controleze si sa contracareze apropierea instinctiva a Poloniei catre Vest, din punct de vedere cultural si politic. Zona instabila Cand vine vorba despre asa-zisul imperiul al U.R.S.S.-lui din Europa de Est, aceasta are de-a face cu o zona instabila in care problemele nationaliste au dus la rupturi majore fata de Uniunea Sovietica (Iugoslavia in 1948 si Albania in 1961), la disensiuni importante pe teme politice cu romanii si la divergente intre statele semnatare al Pactului de la Varsovia in privinta unor zone cum ar fi Macedonia, Basarabia si Transilvania. Sovieticii nu au reusit niciodata sa faca fata cu succes mostenirii nationalismului polonez, in special opozitiei poloneze fata de strainii care i-au ocupat si fata de sistemele politice straine. Insasi originea statului este legata de papalitate, cand - cu mai bine de o mie de ani inainte - regele Poloniei s-a convertit la Catolicism si le-a intors spatele rusilor. Alegerea Cardinalului Wojtyla ca Papa va da un imbold imens mandriei nationale si ca urmare regimul nu va mai putea ignora dorintele Bisericii. Un Papa polonez va avea un impact pe termen lung asupra unor chestiuni interne legate de Biserica si stat care, in cele din urma, vor necesita atentia Moscovei. Catolicii polonezi au fost mereu tratati de partid ca cetateni de mana a doua, acestia considerand Biserica drept o alternativa politica. Acum, este de asteptat ca Biserica sa-si intareasca pozitia in o serie de chestiuni cum ar fi statutul legal al Bisericii Romano - Catolice, accesul la presa al oficialilor Bisericii, eliminarea restrictiilor privind serviciul religios, precum si aparitia unor publicatii ale Bisericii care sa nu fie cenzurate. Sprijinul Papei in privinta drepturilor omului precum si faptul ca Biserica Catolica Poloneza sprijina mostenirea culturala a tarii ar putea intensifica problemele lui Edward Gierek si ar putea provoca nemultumiri in randul maselor, legate de acesta. Reactiile lui Gierek la aceste probleme vor fi urmarite foarte atent in fiecare capitala a statelor semnatare ale Pactului de la Varsovia, dar cel mai mult de Moscova. Numirea Cardinalului ca Papa marcheaza si inceputul unei ofensive ireversibile impotriva incercarilor Moscovei, initiate inca de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, de a slabi legaturile dintre Bisericile Catolice din Europa de Est si Roma, pentru a crea in locul lor Biserici nationale. Un Papa polonez nu numai ca intareste pozitia Bisericii poloneze ca sursa alternativa a puterii, dar duce si la consolidarea ideii ca Biserica reprezinta interesul national polonez, idee sustinuta de majoritatea polonezilor. Actiunile sovieticilor din trecut au demonstrat faptul ca neutralitatea Bisericii este o chestiune esentiala pentru a putea conduce Polonia, iar liderii sovietici trebuie sa realizeze faptul ca pozitia acesteia s-a consolidat in foarte multe privinte. De exemplu, incapacitatea polonezilor de a colectiviza agricultura, se datoreaza in mare parte sprijinului Bisericii pentru o agricultura independenta. Atentie sporita In ultimii ani sovieticii au fost constienti de necesitatea acordarii unei atentii sporite intelegerilor cu Varsovia tinand cont de problemele Poloniei din economie si import, precum si faptul ca nivelul tensiunilor sociale este mai ridicat decat in orice alta tara din Europa de Est. De fapt, raspunsul atent pe care Moscova l-a dat revoltelor muncitoresti din Polonia din 1970 si 1976 a scos la iveala faptul ca cea mai importanta preocupare a sovieticilor este asigurarea stabilitatii politice in aceasta tara. Atata timp cat sentimentele nationale ale polonezilor nu duc la actiuni deschise impotriva sovieticilor este foarte probabil ca Moscova sa continue aceasta politica prudenta la adresa tensiunilor sociale si intelectuale. In acest caz este foarte probabil ca Gierek va incerca sa intensifice cooperatrea cu sovieticii, ca raspuns la problemele dintre partid si Biserica. Mai mult, in principiu, atat Kremlinul cat si Biserica sunt de acord cu viziunea populara a polonezilor referitoare la faptul ca nu exista o varianta viabila la solutiile precaute propuse de Gierek in rezolvarea problemelor interne si sociale. De exemplu, in 1976, sovieticii i-au sustinut pozitia in cazul revoltelor indreptate impotriva regimului; anul trecut, Biserica l-a sustinut in efortul sau de mentinere a linistii sociale in tara. Astfel, pe termen scurt, numirea lui Wojtyla ca Papa nu va duce la o criza a relatiilor sovieto - poloneze. Intensificarea sentimentelor nationale Totusi, pe termen lung, alegerea unui Papa polonez va contribui la intensificarea sentimentelor nationale in Europa de Est si va starni ingrijorari in randul Bisericilor Ortodoxe si preotilor din zona. Pentru Europa de Est este foarte important modul in care Moscova se ocupa de eventualele crize interne. Numarul intelectualilor disidenti din Polonia si Cehoslovacia este in crestere iar grupurile de disidenti vor face presiuni pentru libertatea de exprimare in cazul in care sovieticii sunt perceputi ca fiind prea concilianti. Experimentele timide al Ungariei in privinta reformei economice se vor intensifica si ele in abuzul in care sovieticii dau semne ca ar oferi libertati suplimentare Bisericii din Polonia. In Germaia de Est s-a inceput deja o relansare a Bisericii Protestante. Intr-adevar, efectul de rupere a tuturor statelor din Europa de Est ca urmare a intensificarii sentimenelor nationale ale polonezilor i-ar determina pe liderii sovietici sa fie mult mai atenti la orice semn de sustinere a Papei, din socetatile comuniste. Mai mult, alegerea unui Papa polonez este o chestiune care se adauga la cele deja existente ale administratiei invechite de la Kremlin, care se confrunta cu probleme legate de succesiune. In cele din urma, sovieticii vor fi foarte atenti la orice efect negativ rezultat in urma alegerii Papei, deoarece actuala conducere a Chinei este nerabdatoare sa exploateze orice semn de renastere a nationalismului in Europa de Est si de ezitare din partea sovieticilor. Potentialul efect de revarsare a nationalismului est-european asupra U.R.S.S.-lui nu este de neglijat, in special in Ucraina unde Biserica Greco - Catolica are multi adepti, in Belarus, unde se gasesc foste teritorii poloneze care au fost candva catolice, precum si in statele balcanice unde exista cateva milioane de catolici. Sovieticii au fost mereu mai ostili la adresa catolicismului decat fata de alte Biserici recunoscute oficial, mai supuse, cum ar fi cea Ortodoxa Rusa, datorita orientarii catolicilor catre Vest precum si influentei pe care ar avea asupra acestora. Un Papa polonez ar revigora credinta catolica din aceste zone si i-ar incuraja pe disidentii catolici sa se implice in actiuni de protest mai ample. Se presupune ca aceste chestiuni au fost discutate in cadrul unei intalniri dintre prim-secretarul ucrainean Shcherbitsky si ambasadorul polonez din U.R.S.S., ce a avut loc la Kiev pe 17 octombrie, la doar o zi dupa alegerea Papei. Incurajarea disidentilor In ultima instanta, un Papa polonez ar incuraja activitatile dizidentilor catolici din Lituania, a caror publicatie samizdat - "Cronicile Bisericii Catolice Lituaniene" - este deja una din cele mai imortante publicatii ilegale din U.R.S.S. Disidentii din Lituania sunt rezultatul unui sentiment religios - national, iar cele mai importanta influenta externa in Lituania este reprezentata de Biserica Catolica si Polonia. Timp de cateva secole Polonia si Lituania au fost unite intr-un singur stat, iar la ora actuala in capitala Lituaniei exista o minoritate considerabila de polonezi. Impactul pe care un Papa polonez il va avea in Ucraina va depinde in mare masura de pozitia noului Papa fata de Biserica Greco - Catolica. Spre deosebire de Biserica Catolica din Lituania, care are un statut legal precar, Biserica Greco - Catolica a fost scoasa in afara legii, formal, dupa razboi. Ca o conditie pentru imbunatatirea relatiilor dintre sovietici si Vatican, Moscova a insistat ca Roma sa recunoasca dizolvarea Bisericii Unite. O asemenea decizie ar fi una foarte dificila pentru noul Papa. Pe de alta parte, va fi nevoie de foarte mult timp pentru ca aceste probleme sa se rezolve intr-un fel, dar foarte probabil ca liderii sovietici sunt deja nerabdatori sa se ocupe de impactul pe care il va avea un Papa polonez asupra nationalismului din Europa de Est, precum si chestiunile care deriva de aici, comunismul in Europa si disidentii sovietici. Avand in vedere ca a fost contemporan cu un regim comunist in Polonia, noul Papa va avea mai mult decat o influenta simbolica la adresa partidelor comuniste din o serie de tari catolice, cum ar fi Italia, Franta si Spania. Acum, comunistii din aceste tari se vor simti mai liberi sa-si sustina independenta fata de Moscova. Dimpotriva, unor partide, cum ar fi cel Crestin Democrat din Italia, le va fi mult mai greu sa foloseasca influenta Bisericii impotriva acestor partide comuniste. Ca urmare, problemele pe termen lung sunt mult diferite de cele cu care fostele regimuri sovietice s-au confruntat si care l-au determinat candva pe Stalin sa intrebe, retoric, referitor la impactul Papei, "Cate divizii are Papa?".

Traducere de Ioan TUDOR