Lipsa unui acord cu Fondul Monetar International (FMI) ar fi presupus un risc major pentru ca salariile si pen�siile sa nu poata fi platite, cota unica de impozitare sau taxa pe valoarea adaugata sa fie majorate, iar cursul valutar sa ajunga la un nivel de 5-7 lei pentru un euro, a decla�rat premierul Emil Boc luni seara, la postul public de televiziune. "Daca nu in�cheiam acest acord cu Comisia Euro�peana si Fon�dul Monetar Internatio�nal, exista un risc major sa nu putem plati salariile si pensiile in aceasta tara. Exista un risc major ca rapor�tul dintre leu si euro sa ajunga la cinci, sase sau sapte lei. Va dati seama ce s-ar fi intamplat cu economia, cu cei care au credite, unde s-ar fi dus toate preturile in acel moment", a spus Boc. In luna martie, premierul a declarat, de mai multe ori, ca incheierea acordului de imprumut are doar scop preventiv, pentru a limita efectele negative ale crizei economice, si nu este adevarat ca Guvernul ar avea nevoie disperata de bani. Executivul a primit avizul de principiu al Fondului Monetar International pentru incheierea acordului de imprumut, iar forma finala a scrisorii de intentie va fi stabilita la jumatatea lunii aprilie, urmand ca documentul sa fie aprobat in board-ul Fondului la 4-5 mai, a mai declarat premierul Emil Boc. Romania a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu FMI pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro. Acordul cu FMI prevede, printre altele, monitorizarea atenta a deficitului bugetar, a companiilor de stat si incadrarea in tintele de inflatie stabilite. Premierul Emil Boc a confirmat, luni seara, intentia Guvernului de a acorda un pachet substantial de ajutoare si garantii de stat pentru domenii strategice ale economiei, precizand ca decizia politica in acest sens va fi luata in urmatoarele doua saptamani. Surse guvernamentale au declarat anterior ca Executivul va acorda un pachet de garantii de stat in valoare totala de peste 1,5 miliarde euro, in principal firmelor din industria auto, energie, constructia de locuinte si sectorul petrochimic. Pogea apara forfetaru' Masurile negociate in acordul cu Fondul Monetar International (FMI) au permis mentinerea principalelor taxe si impozite la nivelul actual, a declarat, ieri, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea. "Am avut de ales intre a majora taxa pe valoarea adaugata sau cota unica, situatie in care ar fi fost afectati contribuabilii, sau sa luam niste masuri impreuna cu Comisia Europeana si sa pastram acelasi nivel al principalelor taxe", a spus Pogea, intr-o conferinta de presa. El a precizat ca introducerea impozitului minim (n.r. - forfetar) nu va avea ca efect intrarea in faliment a unor firme. El a dorit sa precizeze ca nu vor fi afectate de impozitul minim firmele care-si suspenda legal activitatea si start-up-urile. "Aceasta masura nu are legatura cu criza, ci cu tratamentul echidistant si echitabil al agentilor economici", a adaugat Pogea. El a aratat si ca, in conditiile unei scaderi a afacerilor si implicit a profiturilor, trebuia adoptata o masura care sa compenseze diminuarea veniturilor bugetare. Guvernul a aprobat, sambata, o ordonanta de urgenta prin care stabileste ca firmele vor plati, de la 1 mai, un impozit minim anual cuprins intre 2200 lei (aproximativ 500 euro), daca au venituri totale de pana la 52.000 lei, si 43.000 lei (circa 10.000 euro) pentru venituri de peste 129 milioane lei. Firmele care inregistreaza profit vor plati in continuare un impozit de 16%, dar nu mai putin de limita minima aferenta intervalului de venituri in care se incadreaza. Pe de alta parte, Pogea a anuntat ca Ministerul Finantelor Publice (MFP) intentioneaza sa reduca sau sa elimine impozitul pe profit, din semestrul al doilea al acestui an, in cazul in care castigul este reinvestit. Taxe mai putine In plus, MFP va anula 36 de taxe si tarife parafiscale si va comasa 143 de taxe, cele mai multe urmand sa fie eliminate, respectiv 60 de taxe si tarife, de la Ministerul Mediului. "Am identificat, din totalul celor 489 de taxe si tarife, un numar de 179 care trebuie reduse si comasate", a spus Pogea. El a aratat ca la Ministerul Administratiei si Internelor numarul total de taxe si tarife va scadea sub 22, in timp ce la Ministerul Economiei si Ministerul Transporturilor numarul de taxe si tarife va fi redus cu 16, respectiv 8. In ceea ce priveste bugetul general consolidat, Pogea a spus ca acesta a inregistrat in primele trei luni un deficit de 8,29 miliarde lei, respectiv 1,56% din PIB, pe fondul unor venituri in scadere cu 6,2% fata de perioada similara a anului trecut si a unor cheltuieli in crestere cu 14,2%, la 46 de miliarde lei. Pogea a anuntat si ca Guvernul s-a angajat, in negocierile cu FMI, sa finalizeze, pana la 1 octombrie, legea salarizarii unice si pana la finele anului legea privind sistemul public de pensii. Pogea a mai aratat ca, pana la finele lunii noiembrie, Guvernul va finaliza si legea responsabilitatii fiscale, care va permite, printre altele, elaborarea de bugete multianuale si a unui cadru de cheltuieli pe termen lung. Geoana enervat de Boc Discursul premierului Emil Boc de la inceputul intalnirii dintre reprezentantii Guvernului si conducerea Parlamentului l-a enervat pe Mircea Geoana, care a incercat sa-i reteze avantul primului-ministru. Presedintele Senatului a fost iritat ca in cele cinci minute oferite presei pentru ilustratii, Boc a inceput sa enumere realizarile Executivului pe care il conduce. Geoana pregatise o conferinta pentru ministrul Muncii, Marian Sarbu, in care pesedistul trebuia sa prezinte masurile promovate de social-democrati in Guvern pentru ajutarea electoratului. Dupa ce presa a fost scoasa din sala, liderul PSD l-a chestionat pe primul-ministru despre banii romanesti aflati in paradisurile fiscale. "O intuitie imi spune ca ceva bani romanesti s-ar putea sa se afle si pe acolo", a sustinut pesedistul. El a adaugat ca il asteapta pe premier in Parlament pentru a prezenta o strategie completa de relansare economica. Emil Boc s-a declarat multumit de rezultatele intalnirii si a spus ca va veni in fata forului legislativ de fiecare data cand va fi chemat. El a precizat ca Guvernul spera ca ordonanta de urgenta (OUG) privind prima rectificare bugetara din 2009 sa fie aprobata de Parlament. El a amintit ca OUG privind rectificarea bugetara, care prevede si introducerea impozitului forfetar, reprezinta o conditie convenita cu Fondul Monetar International, pentru un acord de imprumut care va permite limitarea efectelor crizei, asigurarea fondurilor pentru plata salariilor si a pensiilor, relansarea procesului de creditare. Acordul convenit de Romania cu FMI si Comisia Europeana prevede respectarea a patru conditii, respectiv ajustarea veniturilor si cheltuielilor bugetare si elaborarea legilor privind salarizarea unica, responsabilitatea fiscala si reforma sistemului de pensii, a declarat premierul Emil Boc. El a prezentat in sinteza concluziile discutiilor cu FMI si Comisia Europeana, la inceputul intalnirii cu presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului, prese�dintele Comisiei de Buget-Finante si liderii grupurilor parlamentare. Investitorii acuza reforme lente si ingerinte politice Investitorii straini sunt in continuare dezamagiti de ritmul reformelor structurale din Romania, considerand de asemenea ca lupta impotriva coruptiei si capacitatea sistemului judiciar de a se ocupa de aceasta problema intr-un mod transparent au fost puse in pericol de imixtiunile politice. Consiliul Investitorilor Straini (CIS) a publicat editia din 2009 a Cartii Albe, in care sunt formulate o serie de recomandari pentru imbunatatirea mediului de afaceri si sunt subliniate, de asemenea, progresele inregistrate in ultimii doi ani. "Investitorii straini continua sa fie dezamagiti de ritmul reformelor structurale. Capacitatea administratiei de a gestiona proiecte, de a stabili strategia pe termen mediu pentru prioritatile sale, precum si de a beneficia in totalitate de fondurile UE disponibile nu s-a imbunatatit semnificativ. Lipsa unei infrastructuri de calitate, in special a drumurilor, autostrazilor si cailor ferate va reprezenta un handicap pentru companii si un obstacol in calea dezvoltarii economice per ansamblu", se arata in document. "In plus, lupta impotriva coruptiei si capacitatea sistemului judiciar de a se ocupa de aceasta problema intr-un mod transparent au fost puse in pericol de imixtiunile politice", se mentioneaza in Cartea Alba. Investitorii straini atrag atentia asupra necesitatii adoptarii unor masuri urgente in vederea imbunatatirii mediului de afaceri. Recomandarile CIS vizeaza opt domenii, respectiv regimul fiscal, flexibilitatea pietei muncii, mediu, sistemul juridic, guvernanta corporatista, sectorul energetic, agricultura si finantarea europeana si legislatia de incurajare a investitiilor.

Florin BARBUTA, Iulian SIMBETEANU