Adevarata poveste a lui nea Bachus, celebrul falsificator de vinuri condamnat la moarte si executat in Epoca de Aur, povestita de sotia sa * Interpretat de Stefan Mihailescu-Braila, "Dusmanul Poporului" Gica Stefanescu a fost imortalizat intr-un celebru film realizat de Geo Saizescu in anii '80 Bachus a fost un zeu roman de importanta secundara, al vinului, vitei-de-vie si al betiei. Bachus, in varianta romaneasca, se numea Gheorghe Stefanescu si a devenit vestit dupa ce, in decembrie 1981, a fost executat pentru "furt din avutul poporului". Aceasta fapta a constat in bentonizarea si cupajarea vinului. Gica Stefanescu a fost cu adevarat un zeu al epocii sale, al Epocii de Aur. Un om cu doar opt clase a reusit timp de aproape un deceniu sa faca afaceri pe picior mare fara ca militia sa-l descopere. A cladit o retea cu peste 200 de membri, multi dintre ei aflati in functii importante ale statului si partidului comunist. La finalizarea anchetei toti au fost condamnati la ani grei de temnita. In momentul arestarii lui Stefanescu militia a dispus retinerea si confiscarea a 2.443.412 lei in numerar, librete si obligatiuni CEC, plus aproape 19 kg de aur, valorand 9,5 milioane de lei, doua autoturisme Lada, un apartament cu patru camere si o vila in Breaza, insumand aproape un milion de lei. Celebrul nea Gica Stefanescu a fost caracterizat de unul dintre anchetatori ca un om modest. "El umbla in halat, cu papuci in picioare si coordona intreaga activitate. Era un fel de lider al vinarilor, era cel mai tare. Familia lui nu epata, locuiau intr-un apartament de patru camere." - spune fostul ofiter de militie.

		Era un barbat frumos, spune sotia sa

"S-a nascut intr-o epoca gresita!" Dupa trei decenii de la de�clansarea anchetei in dosarul "Bachus", sotia lui Gheorghe Ste�fanescu, Ana, de 81 de ani, inca plange dupa "iubitul ei sot". Batranica traieste singura intr-un apartament saracacios situat in cartierul Moghioros. Femeia este paralizata pe partea stanga a corpului dupa ce, cu cativa ani in urma, a avut un accident vascular cerebral. Ana ne povesteste cum a supravietuit pe timpul anchetei. Despre ultima intalnire, inainte de executie, cu fostul ei sot, vorbeste cu calm. La final, cu lacrimi in ochi, ofteaza: puteau sa-l lase in viata! Vinul "botezat" de Gica Stefanescu a adus multa suferinta familiei sale. Baietii lor, Mircea si Gabriel au fost si ei an�chetati si condamnati la ze�ce respectiv trei ani de inchisoare. La doar cativa ani dupa ce au fost eliberati au murit. Gheorghe si Ana au copilarit in cartierul bucurestean Giulesti-Sarbi. "Era un barbat inalt, bine, frumos si destept. Muncise de mic copil. Bunicul lui era negustor de vinuri, avea crama si depozite pe Calea Giulestiului. Gica al meu toata viata lui a muncit din greu. Pe noi ne interesau munca si banii, pentru ca doream sa traim altfel decat a incercat sa ne impuna regimul comunist, nu ne interesa cine este la putere! S-a nascut intr-o epoca gresita!" - incepe povestea vaduva cele�brului "Bachus".

		Gabi Stefanescu, dupa ce a iesit din puscarie

"N-a facut niciun rau, n-a omorat pe nimeni, n-a furat de la nimeni, era un om bun, milos, puteau sa-l lase in viata, nu sa-l execute miseleste! Il tineau cu lanturi la maini si la picioare, de parca era criminal de razboi! El a lucrat ca ospatar, barman, carciumar, pe la toate restaurantele de pe Calea Grivitei! Apoi, prin anii '60, a lucrat ca barman, cu un unchi al lui, la restaurantul Perla Marii, din Eforie. Acolo a dat de bucluc, s-a batut cu cineva, si s-a ascuns, vreo zece luni, sa nu-l aresteze, ca sa-si poata aranja procesul! Atunci i-au scris pe dosar ca e periculos! A fost condamnat, dar a scapat repede! Apoi, ne-am angajat la ICL Alimentara Sector 1, la depozitul unde s-a intamplat nenorocirea. Eu am fost gestionara, pentru ca Gica avea cazier, si el sef de depozit. Prin august 1978, l-au arestat de la depozit. Apoi, noaptea l-au adus acasa, la perchezitie, cautau aurul, in primul rand, si banii. Au urmat trei ani de anchete, declaratii si memorii. Pe mine nu m-au arestat, pentru ca nu era lipsa in gestiune, dar m-au anchetat mult timp. O parte din aurul confiscat era de la bunicul lui, alte bijuterii le cumparase el. Au luat banii din casa, din pravalie, aurul din casa de bani! Eu stiu ca el a fost lucrat in treaba asta, l-a turnat unul de la care cumpara bijuterii de aur! Au luat tot si au facut ce-au vrut cu noi! Procesele au durat mult, din 1978 pana in 1981! La procese, nepotelul de la Mircea, Paul, era mic si ma duceam si cu el si sotul meu il striga, pentru ca il iubea foarte mult! O jude�catoare ne mai dadea voie sa stam de vorba, a fost femeie intelegatoare, a vazut ca si copilul striga! In sfarsit, ne-au confiscat tot: casa de la Breaza, masinile, cecurile, aurul, apartamentele baietilor, tot ce aveau si ei, tot, tot! Doar mie mi-au lasat jumatate din apartamentul de patru camere si mi-a revenit jumatate din bani, cand l-au vandut la licitatie. In primavara lui 1983 m-am mutat aici, in apartamentul asta mic, fara nici un lucru!" "A stiut ca o sa moara!"

		Mormantul lui Gica Stefanescu, de la Jilava

"Prima data am aflat despre condamnarea sa la moarte la un termen, prin '80. Atunci ne-au lasat sa stam putin de vorba cu el intr-un birou, cu gardienii langa noi. Atunci, Gica i-a spus lui Paulica, nepotelului care avea vreo cinci anisori, in timp ce-l mangaia pe capsor: tataia o sa moara! Atunci am inteles ca e condamnat la moarte! Am umblat sa-i schimbe pedeapsa, am fost la Ceausescu, m-a primit unul de-acolo, dar nici nu m-a ascultat ci m-a dat afara! Gica s-a tinut tare, dar sunt sigura ca i-a fost greu. L-au executat pe 4 decembrie 1981, dar data am aflat-o pe urma! A venit cineva dintre rudele noastre, nasul nostru, Ionel Joita, contabil sef la magazinul Cocor, care fusese si el arestat, si i-a soptit cineva: faceti-i cele cuvenite ca l-au impuscat! Si nasul mi-a spus: fina, faceti-i cele cuvenite, ca Gica nu mai este! Nu ne-a spus nimeni cum au fost ultimele lui clipe, cum l-au executat! Imediat ce am aflat, m-am dus la cimitirul din comuna Jilava si chiar la mormantul lui m-am oprit, asa am simtit eu ca acolo este! Pe urma am vazut crucea de lemn cu numele lui! I-am facut si eu o cruce de piatra, i-am pus si o poza!" - povesteste vaduva, cu o voce stinsa. Blestemul vinului botezat Afacerea pusa la punct de "Bachus" a avut ca victime si pe cei doi fii ai sotilor Stefanescu, Mircea si Gabriel. Amandoi au fost arestati la scurta vreme dupa ce militia a facut prima descindere in crama lui Bachus de pe Calea Grivitei nr. 325. Amandoi au fost condamnati la ani grei de temnita si s-au prapadit la scurta vreme dupa ispasirea pedepselor. Mama lor sufera cumplit cand vorbeste despre cei doi baieti. "Mi-au murit si baietii. S-au imbolnavit de inima in puscarie! Gabi, cel mic, si Mircea au fost si ei arestati, dupa Gica! Gabi lucra cu noi, in pravalie, si a fost condamnat, pe nedrept, la vreo trei ani de inchisoare, iar Mircea, care era gestionar la alt depozit, la Piata Buzesti, a fost condamnat la cincisprezece ani si a facut aproape zece. A facut comotie cerebrala! Avea doar 47 de ani! Nora mea a divortat de Gabi dupa ce a venit el din puscarie si a plecat cu fetita lor la Arad, ca de-acolo este ea! Mircea, dupa ce s-a liberat, s-a angajat, l-au primit la un depozit de vinuri din Piata Rahova. Trebuia sa se opereze pe inima, dar ii era frica! Locuia cu mine aici, pentru ca sotia lui a divortat si ea, dupa ce a venit Mircea din inchisoare. S-a dus si Mircea la 53 de ani, cat avea si Gica atunci cand l-au omorat!", izbucneste iar in plans batranica.

		Centrul imperiului Stefanescu, depozitul din Calea Grivitei

Printre cei 250 de ofiteri care au instrumentat dosarul Bachus se numara Dorin Mihaiasa, ulterior ajuns sef al Directiei cazier judiciar din IGPR, Vasile Dragoi, fost sef al Oficiului National pentru Refugiati, dar si o serie de procurori care ulterior au ocupat diferite functii de conducere in cadrul Ministerului Public. Dintre ofiterii de militie care s-au ocupat de rezolvarea cazului a fost si fostul rector al Academiei de Politie, chestorul sef Costica Voicu. "Scandalul a fost declansat in vara lui 1978. Au fost implicati peste 250 de politisti si procurori din toata tara. Scanteia care a declansat ancheta a fost o actiune a raposatului capitan Salitra, care se ocupa de infractiunile cu aur si valuta. El a aflat ca Stefanescu se afla in spatele unor operatiuni ilegale cu valuta si cu aur. Descoperit din intamplare Din cercetarile echipei au reiesit si celelalte elemente de coruptie - a primului secretar PCR Balatica, de la Sectorul 1, a unor directori, directori adjuncti, presedinti de CAP-uri etc. A fost arestat si seful Directiei generale a comertului Bucuresti, un anume Comaroni, iar primul secretar PCR de la Vrancea a fost schimbat. Membrii retelei au crezut ca este imposibil sa li se probeze infractiunile, ca nu ne descurcam cu actele. Apoi, au avut garantia unor relatii extrem de sus-puse. Ei credeau ca nimeni nu va indrazni sa se lege de ei! Ancheta a fost condusa direct de Inspec�toratul general al Militiei, de coloneii Ion Baciu si Tudor Stanica. Daca erau militieni de la o sectie sau de la judet nici nu puteau sa intre, dadea Stefanescu un tele�fon si ofiterul era intrebat, de catre primul secretar: ce cauti, ma, acolo, iesi, dom-le, du-te si vezi-ti de treaba! Pe parcurs, ei au fost socati de rabdarea si de meti�culozitatea desfa�suratoarelor, a documentelor, lucram enorm, erau birouri intregi de documente! Baiatul cel mare al lui Ste�fanescu a fost cel mai slab, el a cautat, de fapt, sa dea totul pe batran. Tatal lui ii tinea gestiunea si se ocupa de tot! El era de fapt un baiat de bani gata, cu case si masini! Nu prea stia despre ce este vorba, el semna, era gestionar, el confirma documentele! Taica-su i-a zis, probabil, noi facem imperiul asta al vinului, tu nu faci altceva decat sa executi ce spun eu!" - isi aminteste Costica Voicu. O biografie cu opt clase Bachus figureaza si in celebra enciclopedia online Wikipedia. Astfel, Gheorghe Stefanescu este mentionat ca un fost om de afaceri din Romania, protagonist al celui mai mare scandal de coruptie din perioada comunista a tarii. Stefanescu a fost judecat si condamnat la moarte, in aprilie 1980, fiind impuscat in curtea penitenciarului Jilava pe 4 decembrie 1981. Afacerea lui Stefanescu a fost declarata de autoritatile vremii drept "o crima impotriva oranduirii socialiste" si a fost inculpat si condamnat in noua dosare penale. Legenda spune ca, inainte de executare, Stefanescu a fost adus in fata dictatorului Nicolae Ceausescu, care l-a intrebat ce a dorit sa faca cu atatia bani. Stefanescu i-ar fi raspuns liderului comunist: "Am vrut sa rastorn regimul!" Bachus avea doar opt clase si a reusit sa se impuna in fata puternicilor zilei din vremea comunismului: maharii de la partid, directori sau sefi de ferme. Sute de oameni traiau de pe urma sa: bani, bijuterii de aur pentru ei si pentru nevestele, iubitele sau amantele lor, petreceri, revelioane, concedii! Stefanescu era un rege neincoronat. A avut doar opt clase, ultimele patru terminate la fara frecventa. Cupajarea marca Bachus Ancheta a scos la iveala ca Stefanescu a cumparat 138 de vagoane de sapte lei litrul, 24 de vagoane cu vin de noua lei si opt vagoane cu vin de 12 lei. Amesteca vinul de calitate superioara cu cel inferior si il comercializa cu pretul cel mai mare. Prin aceasta inginerie de oenologie, Bachus a realizat un plus de aproximativ 900.000 de lei. Stefanescu cupaja (n.r. - combina doua sau a mai multe varietati de vin sau alte bauturi alcoolice pentru a obtine buchetul, gustul si taria dorite) si rachiul de drojdie cu tuica de pruna. Astfel, rachiul de drojdie, care avea o concentratie alcoolica mai mare si care costa 19,50 lei/litru, era amestecat cu tuica, care era mai scumpa, 21,50 lei/litru, dar mai putin tare. Ames�tecul creat de Stefanescu avea o concentratie alcoolica mai mare decat tuica, asa ca mai era diluat cu apa, pentru a ajunge la taria tuicii. "Bachus" in topul celor mai mari tunuri Cu putin timp in urma o publicatie financiara a alcatuit un top al celor mai mari tunuri din istoria Romaniei. Afacerea "Bachus", cu 21 de milioane de euro, a fost clasata pe locul zece al listei, fiind devansata de mega-afaceri precum "Nationalizarea" (noua miliarde de euro), Actiunea "Depuneri CEC pentru Dacii" (sase miliarde de euro), falimentarea unor banci din perioada 1998-2000 (patru miliarde de euro), jocul piramidal "Caritas" (80 de milioane de euro) sau Fondul de Investitii SAFI (40 de milioane de euro). Dat exemplu negativ de liderii PCR Regimul comunist a vrut sa dea un exemplu atunci. "Iata, elemente burgheze, ce fac tovarasii activisti?! Cum permit sa apara asemenea fapte?" - era ideea propagandei comuniste. In momentul in care anchetatorii faceau o informare catre Nicolae Ceausescu, ca urmeaza sa fie cercetat un anumit personaj, chiar activist PCR, primeau aprobarea fara nicio problema! Scenariul lui Titus Popovici Cazul lui Stefanescu a fost subiect de dezbatere la vremea respectiva. Presa comunista a relatat de mai multe ori despre afacerea coordonata de Gheorghe Stefanescu, iar regizorul Geo Saizescu a ecranizat povestea in 1983, realizand celebra pelicula "Secretul lui Bachus". Initiativa lui Saizescu a pus pe jar liderii comunisti ai vremii. Despre aceasta stare a ramas ca martor procesul-verbal al sedintei de aprobare a scenariului, publicat dupa evenimentele din Decembrie '89 in Cartea alba a Securitatii. 11 mai, 1983 Nota La Casa de filme nr. 1 urmeaza a se realiza, fiind in faza de pregatire, filmul "Nunta cu dar", scenariul Titus Popovici, regia Geo Saizescu, film inspirat din cazul Stefanescu. Scenariul peliculei este o satira la adresa vietii social-politice din Romania, vizand "moravuri si naravuri" actuale. Se comenteaza in randul cineastilor ca filmul va fi un record de vulgaritate, in desfasurarea de lux si coruptie in care sunt prezentati activisti de partid, vicepresedinti, directori de intreprinderi, ziaristi, prostituate in diverse ipostaze. Exemplu: un director isi aducea amanta cu un avion special pe campul din apropierea vilei sale, presedinti de CAP care ingroapa recoltele de porumb, trecand peste ele cu tractorul, directori care isi petrec timpul liber in Inter�continental, inconjurati de pros�tituate. Personajul principal este Nea Puiu, seful si organizatorul tuturor afacerilor, acesta corupand activisti de partid, ziaristi, persoane cu functii de conducere in agricultura. Fiind pus in discutia comisiei cine�matografiei, scenariul a fost respins, ca urmare a interventiei tov. Emilia Sonea si Suian Pavel, activisti la CC al PCR, ulterior fiind insa aprobat de primul vicepresedinte al C.C.E.S. (n.r. - Consiliul pentru Cultura si Educatie Socialista), tov. Traian Stefanescu, ca urmare a interventiei scriitorului Titus Popovici, autorul scenariului. (A.S.R.I. Fond "D", dosar nr. 11155, vol. 12, f. 314.) Metodologia executarii pedepsei capitale Pana la abolirea pedepsei cu moartea, sentintele capitale erau alternativa la condamnarile de 25 de ani. Pedeapsa capitala primeau, printre altii, cei care erau gasiti vinovati de delapidare daca paguba produsa era mare. Executarea pedepsei implica o serie de pasi care trebuia obligatoriu parcursi. Dupa ce instanta stabilea pedeapsa capitala, se intocmea un mandat de executare a pedepsei, document ce ajungea la seful penitenciarului care il instiinta pe cel in cauza. La aceasta actiune participa si un procuror. Daca condamnatul dorea sa inainteze cerere de gratiere avea la dispozitie cinci zile. Procesele verbale si cererea de gratiere erau trimise presedintelui instantei de executare. Acesta pregatea o documentatie completa care era trimisa, prin Ministerul Justitiei, Consiliului de Stat al RSR. Acest ultim for putea admite sau respinge cererea de gratiere. In cazul unei solutii negative, rezultatul se comunica Ministerului Justitiei, care informa la randul sau pe presedintele instantei. Acesta emitea o dis�pozitie scrisa de executare a pedepsei, care era comunicata comandantului penitenciarului, care din acel moment avea cel mult 48 de ore pentru a duce la indeplinire sentinta. Inainte de executie se facea identificarea condamnatului si i se comunica rezultatul cererii de gratiere. Condamnatul era intrebat daca are o ultima dorinta. In cazul unui raspuns afirmativ, se dispunea indeplinirea aces�teia, daca era posibil. Ulterior, condamnatul era dus la locul executiei legat la ochi, cu catuse la maini si legat de stalpul de executie. I se desfaceau catusele si daca cerea, putea sta in fata plutonului nelegat la ochi. La executia efectiva erau prezenti presedintele tribunalului, procurorul-sef, comandantul penitenciarului si un medic legist. Plutonul de executie era format din subofiteri si comandat de comandantul plutonului. In cazul in care condamnatul nu murea imediat sub focul plutonului, comandantul trebuia sa-l execute prin foc de arma. Trupul celui executat era lasat langa stalp timp de o ora, dupa care era transportat in cimitir sau in crematoriu.

Text si foto: Marian GHITEANU si Laszlo KALLAI