Grija imensa a autoritatilor de pretutindeni, de a se purta cat mai delicat cu infractorii, are o fateta interesanta la noi, relevata pe parcursul discutiilor dintre reprezentantii Fondului Monetar International cu Guvernul de la Bucuresti. Acestia s-au aratat nemultumiti de sumele mari alocate de statul roman persoanelor aflate in detentie, sustinand chiar ca in penitenciare, practic, efectele crizei economice nu sunt resimtite. In motivarea reactiei lor, oficialii FMI mentioneaza faptul ca intretinerea unei singure persoane private de libertate costa statul roman aproape 1800 RON (18 milioane lei vechi) pe luna. Mai mult decat atat, pe oficialii straini i-a mirat faptul ca unii condamnati la pedepse cu inchisoarea primesc pensie de la stat, iar altii, venituri care nu sunt mai mici de 600 RON pe luna, echivalentul sala�riului minim brut pe economie. Dai in cap dar iei un ban Legea 275 din 4 iulie 2006 prevede (Capitolul V, art. 61) ca veniturile realizate de detinuti nu pot fi mai mici decat salariul minim pe economie, in raport cu programul de munca. In termeni reali, fiind vorba despre suma bruta si in conditiile in care 70% din aceasta revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor, condamnatul primeste cel putin 150 RON, dar suma poate creste pana la a se dubla, daca e vorba despre o activitate negociata cu un agent economic. Banii vin totusi si daca detinutul nu munceste, ci isi continua studiile sau urmeaza programe de reconversie profesionala. Cheltuielile legate de formarea profesionala sunt suportate de ministerele Educatiei, Muncii, din veniturile proprii ale ANP, de la persoane fizice sau juridice. Din suma primita, detinutul poate folosi 90% in timpul detentiei, 10% incasand, cu dobanda aferenta (banii sunt consemnati pe numele sau), dupa punerea in libertate. Decizia este politica, in conditiile in care se vorbeste despre prioritatea unei justitii sociale, in cadrul careia persoanele private de libertate au dreptul de a participa la diverse programe vizand reintegrarea sociala dupa liberare. Initiativa pozitiva, de altfel; nu si cine stie ce de eficienta, decat in cazuri care pot fi considerate exceptii fericite. Rata de reusita a programelor de reeducare e redusa, intrucat mare parte din persoanele ajunse dupa gratii nu stiu sau nu vor cu-adevarat sa munceasca, atunci cand revin in libertate. Mai mult, unii dintre acestia comit in mod intentionat alte infractiuni, tocmai pentru a se intoarce in puscarie, unde - in mod paradoxal - se simt mai bine. Mai scumpa decat justitia Comparativ cu situatia prezentata, pensia minima pe economie a fost stabilita pentru 2009 la 300 RON, de la 1 aprilie si la 350 RON, din toamna. Alocatia de stat pentru minori este de 42 RON. Diferenta nu se contabilizeaza doar la nivelul sumelor in bani, ci mai ales din perspectiva utilitatii sociale reale a persoanelor care le primesc. Daca un pensionar a cotizat o viata intreaga la stat si a produs ceva, majoritatea infractorilor au subminat cu buna stiinta normalitatea, prin faptele care i-au dus dupa gratii. Amintita suma de 1800 RON pe luna alocata pentru intretinerea unui detinut inseamna circa 70% cheltuieli de personal. Criza se resimte si la nivelul ANP, insa - potrivit lui Sorin Dumitrascu, pre�sedintele federatiei sindicate�lor din sistem - mai degraba ca problema de resurse umane, caci detinutii au prea putin de suferit. Oricum, normele stabilite prin lege li se asigura (hrana, igiena, asistenta medicala, informare, educatie etc.), asa ca devine aproape de inteles cum se poate ca un om sa prefere lancezeala din puscarie, luptei pentru subzistenta de "afara". "Justitia costa, penitenciarele si mai mult. Dar aici nu se mai investeste aproape deloc. Programele de reeducare nu prea au sanse cu cei care si-au facut o cariera in inchisoare. Daca statul le baga pe gat asemenea activitati, e greu sa reuseasca. Oamenii astia nu au sanse afara, nu au prieteni, viata sociala. Ies din detentie, se asaza pe bordura si nu stiu incotro s-o apuce. Cunosc si cazuri de succes, fosti detinuti care au invatat o meserie, au inteles pretul libertatii", a declarat pentru ZIUA Sorin Dumitrascu. Cine-i harnic si munceste... In penitenciar, lucrurile stau cam asa: muncesti - ai casa, masa, medic, acces la cultura etc., plus cel putin 150 RON; nu muncesti - ai toate acestea asigurate, mai putin salariul minim pe economie. La nivelul anului 2008, numarul mediu de detinuti in inchisorile din Romania a fost de 27.700. Dintre ei, 8421 au participat la activitati de munca, invatamant, reconversie profesionala, 3392 de persoane prestand activitati cu plata. Veni�tul mediu lunar a fost de 667 RON pe detinut, pe luna. Un to�tal de peste 2,26 milioane RON, din care 754.154 RON le-au revenit detinutilor.

Adrian-Nicolae POPESCU