Romania a batut palma cu FMI, dar acum sta la mila bancilor straine care au privatizat sistemul bancar romanesc. Oficialitatile se tem ca, dupa ce vor veni banii de la institutiile financiare internationale, iar Banca Nationala a Romaniei va reduce rezervele minime obligatorii, o parte din fondurile eliberate astfel vor fi transferate urgent peste granita, la bancile-mama. Daca ar ramane insa in tara, lichiditatea pusa la dispozitia bancilor ar trebui sa duca la o ieftinire a creditelor. Fondul Monetar International va cere bancilor-mama sa isi ia, in scris, un angajament "voluntar" privind finantarea in continuare a economiei romanesti si mentinerea tuturor fondurilor plasate in prezent in Romania, dar intelegerile vor fi voluntare, a declarat, ieri, seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks. El a aratat ca FMI va solicita bancilor-mama sa-si asume mentinerea tuturor liniilor de finantare din Romania, inclusiv a sumelor care s-ar elibera prin reducerea rezervelor minime obligatorii, si chiar sa faca noi aporturi, daca va fi nevoie. Pentru aceasta, delegatia FMI se va intalni, astazi, la Viena, cu principalele banci straine care opereaza in Romania, pentru a le cere sa nu scoata bani din tara. "Maine (astazi - n.r.) vom fi la Viena pentru a ne intalni cu principalele banci straine din Romania, pentru a obtine ajutorul lor", a declarat Franks. Potrivit unor surse bancare citate de Mediafax, FMI se va intalni cu presedintii Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus si inca o banca. Reducerea rezevelor minime obligatorii poate avea efecte perverse. Patrick Gelin, presedintele-director general al BRD sustine ca toate bancile din Romania spera ca acordul cu FMI va duce la o scadere a ratelor dobanzii, prin finantarea de la Fond sau scaderea rezervelor minime obligatorii. Alti bancheri se situeaza pe pozitii diametral opuse. Astfel, Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank Romania sustine ca reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) de catre banca centrala ar putea reprezenta un semnal negativ pentru investitori, iar pe de alta parte exista riscul ca banii sa iasa din tara. Inapoi la reforme Romania a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu Fondul Monetar Inter�national (FMI) pentru 12,95 miliarde de euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD urmand sa ajunga la apro�ximativ 19,95 miliarde de euro. Imprumutul acordat Romaniei de Fondul Monetar International (FMI) va avea o dobanda de aproximativ 3,5% pe an. Jeffrey Franks a declarat ca dobanda depinde de referintele de pe pietele internationale la care se adauga o marja, calculata in functie si de valoarea imprumutului atras de fiecare tara. Surse prezente la discutii au declarat ca autoritatile romane au convenit cu reprezentantii FMI ca valoarea imprumutului din acordul stand-by sa fie de 12,95 miliarde de euro, pentru a evita 13, nu�mar considerat cu ghinion. Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, ca prima transa, de 5 miliarde de euro, de la FMI va veni in luna mai. "Banii nu sunt pentru consum; ei vor completa rezerva Bancii Nationale", a spus Basescu. El preconizeaza ca in luna mai cursul monedei nationale urmeaza sa se intareasca, iar dobanzile bancare sa scada. "Romania nu este in situatia de a apela la un ajutor pentru salvare, dar fara acesta nu am face fata unei agravari a situatiei globale. Previziunile din saptamanile viitoare sunt mai grele decat ce am vazut pana acum", a atras atentia presedintele. Fondul pune insa o serie de conditii. Guvernul trebuie sa revizuiasca, intr-un interval de doi ani, cu asistenta internationala, sistemul de salarii si pensii in sectorul public, precum si procedurile de monitorizare si control pentru companiile de stat. Jeffrey Franks sustine ca salariile in sistemul public s-au dublat intr-o perioada de trei ani. "Va fi aplicat un sistem salarial care se va baza mai putin pe bonusuri, care nu trebuie sa depaseasca 25% din salariu", a spus Franks. El a aratat ca Executivul va trebui sa aplice, in acelasi interval, si o lege a responsabilitatii fiscale, prin care sa evite noi cresteri ale deficitului bugetar. Romania vazuta mai bine Costurile de asigurare a dato�riilor Romaniei fata de riscurile de restructurare sau default au scazut cu circa 0,5 puncte procentuale miercuri, dupa ce FMI a anuntat ca a convenit cu oficialii de la Bucuresti asupra unui pachet multilateral de finan�tare externa de 20 miliar�de de euro, transmite Reuters. Restrangerea spreadului se tra�duce, in practica, prin sca�derea costurilor de asigurare a datoriilor si obligatiunilor Romaniei contra riscului de default timp de cinci ani. Astfel, costul scade, in cazul unei datorii de zece milioane de dolari, la circa 500.000 de dolari, de la 550.000 de dolari in sedinta anterioara. Totoda�ta, firma de monitorizare a pietei CMA DataVision a anun�tat ca nivelul contractelor CDS pe cinci ani este cotat la 5,016 puncte, fata de 5,564 puncte anterior. In prima parte a lunii martie, spreadurile se plasau in jurul nivelului de 7 puncte procentuale. De asemenea, leul s-a apreciat in prima parte a sedintei inter�bancare, in urma anuntului privind imprumutul obtinut de Romania de la FMI, iar Banca Nationala a Romaniei (BNR) a calculat o rata de referinta de 4,2838 lei/euro, in scadere cu 0,86 bani fata de nivelul de marti. "Leul s-a apreciat in urma anuntului privind acordul cu FMI, spre deosebire de valutele tarilor din regiune, care se depreciaza usor", a afirmat un dealer.

Luminita Moroianu, Florin BArbuTA, George BAnciulea