Avanpremiera ZIUA la Raportul pe Justitie, continua azi cu ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, care a raspuns invitatiei noastre, si a poposit in redactia noastra pentru a clarifica framantarile din societate legate de reforma in sistem. Chiar daca cele doua mari prioritati ale lui Catalin Predoiu vizeaza promovarea urgenta a codurilor, si iesirea cu fata curata la Raportul UE din vara, ministrul a punctat probleme de actualitate si interes din sfera Justitiei. Sa reamintim ce ne-a cerut Uniunea Europeana pentru a ne scoate de sub monito�rizare, la raportul din vara. As preciza in prealabil ca ministerul pe care il conduc nu se afla in prim-planul niciuneia dintre conditionalitati. "Vioara intai" este Consiliul Superior al Magistraturii, pentru consolidarea sa institutionala. Reforma Inspectiei Judiciare, aflata in curs de desfasurare, si problema deficitului de resurse umane, sunt alte obiective prioritare. Reanalizarea competentelor DNA/DIICOT Impreuna cu CSM si Ministerul Public, suntem responsabili pentru asigurarea unui act de justitie eficient si transparent. Agentia Nationala de Integritate este institutia implicata in conditio�nalitatea numarul doi si ea trebuie sa-si demonstreze capa�citatea de a conduce si finaliza anchete independente. Condi�tionalitatile trei si patru, care tin de lupta anticoruptie, sunt in res�pon�sabilitatea unitatilor specializate de lupta anticoruptie, atat la nivelul Ministerului Public, cat si ale Ministerului Adminis�tratiei si Internelor. Este important sa finalizam mai rapid anchetele de coruptie si procesele aflate pe rolul instantelor. Am incercat sa realizez o armonizare a eforturilor acestor institutii. Pentru minister, in acest moment prioritatile sunt codurile si implicit raportul de tara. Aceste obiective au fost conditia si ratiunea ramanerii mele la minister. Mandatul a fost construit in jurul acestor doua obiective, fara a se reduce insa la aceastea. Am in atentie si reanalizarea competentelor DNA/DIICOT pentru o mai mare eficienta, rezolvarea problemelor salariale, atat sub aspect legislativ, cat si sub aspectul regularizarii pasivelor, revederea procedurilor de evaluare si promovare in Ministerul Public, intarirea rolului procurorului general in asigurarea disciplinei in Ministerul Public, in limita prevederilor constitutionale, accelerarea tragerilor din fondurile externe pentru refacerea sediilor, evaluarea activitatii Institutului National de Expertize Criminalistice si a domeniului expertizelor, clarificarea statutului grefierilor, imbunatatirea statutului personalului din probatiune, modernizarea legislatiei incidente pe zona penitenciarelor pentru atragerea de fonduri pentru constructia de noi penitenciare, si altele. Unele ONG-uri intentioneaza sa atace codurile in instanta, sa le blocheze pe motiv ca nu au fost supuse unor dezbateri publice suficiente. De ce s-a ajuns aici? Codurile au fost in dezbatere publica. Au fost formulate sute de amendamente, organizate seminarii de dezbatere si prezentari cu magistratii, avocatii, notarii. Pe de alta parte, trebuie sa acceptam si ideea ca anumite comentarii nu au fost retinute si nici nu s-ar fi putut retine toate, avand in vedere continutul lor. La inceputul lui 2009 exista posibilitatea de a avea inca o dezbatere publica de cateva luni, urmata de asumarea raspunderii Guvernului pe coduri. Amendamentele catre Parlament La momentul respectiv am explicat acest lucru ONG-urilor pe care le-am primit in vizita de lucru la minister. Discutiile si deciziile politice au condus la trimiterea codurilor in Parlament, pentru dezbateri parlamentare. In aceste conditii, cred ca este firesc ca persoanele interesate sa dirijeze amendamentele catre Parlament, fie prin intermediul ministerului, fie direct la Comisia parlamentara. Nu vad de ce trebuie sa transformam un proces firesc, intr-un proces de intentie facut MJ. Pe de alta parte, e ciudat ca nu s-au criticat limitele de pedeapsa decat acum, cand procesul de adoptare a intrat in linie dreapta. Ascultam si incercam sa intelegem pe toata lumea, dar elaborarea si initiativa legislativa ramane in competenta MJ. Inteleg ca viteza imprimata procesului de elaborare a surprins si ca se ridica probleme legate de anchetele in curs. Pot insa sa ma intreb si eu, de ce s-a asteptat ani de zile pentru finalizarea anchetelor? De ce onor judecatorii nu au solutionat procesele de mare coruptie mai repede? In fine, ca sa conchid, am cautat si gasit impreuna cu procurorii solutii, astfel incat sa nu afectam dosarele de mare coruptie aflate pe rolul instantelor. Concret, vom solicita Comisiei parlamentare sa pastram infractiunile de coruptie in Legea 78/2000. Ce aveti de gand in privinta articolelor care afecteaza presa, si care au declansat o adevarata furie? Am notat aceasta "furie" a unor jurnalisti ca pe o preocupare fireasca pentru propria profesie. Si eu tin la profesia mea si inteleg acest interes. Remarc insa ca aceste articole nu afecteaza in mod real presa. E vorba de trei articole din proiectul Codului civil care au fost criticate pe motiv ca afecteaza presa. Trei articole din 2672 de articole. Eu sustin in continuare ca nu schimba cu nimic situatia prezenta, doar o clarifica, o codifica. Dar, pentru ca exista temerea ca ele ar putea intimida presa, ma declar de acord sa le reanalizam in Parlament din aceasta perspectiva. Concret, o sa propun sa pastram doar textele de principiu si sa eliminam acele texte procedurale de detaliu, care instituie posibilitatea sechestrarii si distrugerii fotografiilor, etc., sau care impun anumite termene considerate prea scurte pentru acordarea dreptului la replica sau rectificare. Intentia noastra nu a fost sa instituim o lege a presei, ci sa organizam materia si sa o asezam in standarde europene. Am declarat disponibilitatea sa primim amendamente pe marginea celor trei texte criticate. Am discutat in acest sens cu presedintele Comisiei, domnul deputat Buda. O sa incerc sa fiu prezent in Parlament la dezbaterea acestor texte si o sa expun pozitia ministerului in urma acestor discutii. Presedintele Romaniei a spus ca nu promulga Codul daca textele cu presa vor ramane neschimbate... Din cate imi amintesc, a declarat ca nu va promulga legile daca vor contine inad�vertente. Consider normala aceasta abordare. Nici redactorii, nici ministerul si in general, nimeni nu si-ar dori legi cu inadvertente. De aceea, e important sa ne concentram cu totii pe dezbaterile parlamentare, ca sa rezulte texte bune, fara inad�vertente sau necorelari. In interviul la care faceti referire, domnul presedinte s-a pronuntat in sensul ca prefera sa nu existe nici un fel de reglementare pentru presa. Tot asa vor putea spune si parlamentarii. Credeti ca societatea noastra e pregatita sa adopte aceste coduri? Proiectele de coduri incor�poreaza cele mai noi si moderne solutii din alte coduri europene, doctrina si jurisprudenta noastra, jurisprudenta CEDO. Ele sunt in standarde europene. Data fiind starea societatii noastre si a sistemului judiciar, anumite institutii sunt inevitabil diferite fata de ceea ce cunoastem in prezent si obliga la un efort de cunoastere si adaptare la aceste noi solutii. Relele prevestite Implementarea acestor coduri implica un efort considerabil din partea societatii si a sistemului judiciar. Si in 1864 s-a spus ca nu e potrivit sa adoptam coduri prea avansate fata de societate, ca e prea devreme, ca o sa ne tulbure viata, ca o sa ne dam peste cap justitia, ca va fi distrus romanismul... Toate relele s-au prevestit si uite ca au trecut 143 de ani... si ne e frica sa il abandonam, desi trei sferturi din el nu se mai aplica efectiv. In concluzie, nu dezavuez criticile care s-au adus, dar aceste critici vizeaza chestiuni particulare, care pot fi foarte usor ajustate in Parlament, daca se adopta alte teorii. Care sunt avantajele adoptarii codurilor? Codurile vor avea pe termen lung un impact pozitiv si novator. Ele vor impune indirect Exe�cutivului sa finanteze sistemul judiciar. Procedurile vor fi mult accelerate, procesele vor fi mult mai rapide. Cetateanul va petrece mai putin timp asteptand solutia, iar aceasta solutie va fi mai transparenta. Deci, inevitabil, implementarea codurilor va produce o unda de soc - in sens pozitiv - in societatea romaneasca. Este vorba, in primul rand, de o schimbare la fata a justitiei, a profesiilor juridice. Cred ca ignoram prea usor avantajele pe termen mediu si lung ale adoptarii codurilor. Lumea de azi si de maine va fi a celor care-si bazeaza eco�nomiile pe idei si know-how, nu pe active corporale si munca grea. Aceasta presupune o societate dinamica si flexibila, mentalitati pe masura. Critici contestate Codul civil contine normele de baza ale vietii civile. El ar putea aduce relatiile de familie, de proprietate, contractuale, in linie cu modernitatea si conduce in timp la formarea unei mentalitati colective inclinate spre intreprindere, dinamism si adaptare permanenta. Codul penal ar putea face ordine in legislatia penala speciala, unde avem peste 250 de legi penale care contin dispozitii penale speciale, ar putea reveni la un sistem sanctionator compatibil cu un stat modern si flexibil, care combate infractionalitatea si altfel decat prin iluzoria sperietoare a limitelor maxime de pedeapsa. Codurile de procedura ar putea accelera cursul anchetelor si al judecatilor civile si penale. Cred ca e mai util sa vedem aceste avantaje, in loc sa ne concentram pe critici nefondate in speranta opririi procesului de adoptare. Las la o parte ca aceste critici sunt uneori "pete in soare". Spre exemplu, se critica in aceste zile prevederile proiectului de cod civil privind protectia dreptului la viata si integritate fizica, ignorandu-se ca ele sunt preluate din Conventia de la Oviedo privind drepturile omului din 1997, pe care Romania a ratificat-o prin Legea nr.17/2001. Inteleg si "voltele" politice din spatele unora dintre aceste critici, dar eu invit la un joc "win-win", daca toti ne-am asuma acest efort, cu totii am putea imparti dividendele. In fine, sa nu uitam de Justitie si de cetateni, care au nevoie de aceste noi reglementari. Daca apar probleme la coduri, ce mai puteti face? Dezbaterea s-a mutat la Parlament... Am stabilit la minister, inclusiv cu membrii fostelor comisii de redactare, sa participam impreuna la aceste sedinte. Avem zilnic o echipa la Parlament, care are in frunte un secretar de stat. Participam activ, oferind explicatii pe textele propuse. Desigur, nimic nu se opune sa venim cu solutii ajustate, cum vom face in cazul celor trei articole cu incidenta in presa. Ce se va intampla daca Codurile vor fi rejectate de societate sau de Parlament pentru anumite vicii? Se poate negocia cu Bruxelles-ul o noua pasuire pentru a se asigura suficiente dezbateri publice? Comisia Europeana a incurajat elaborarea codurilor si are in vedere adoptarea lor, dupa cum se arata in Raportul din februarie. Dar, este desigur important ca textele sa fie de buna calitate. Cu totii gandim si actionam in considerarea acestui obiectiv. Ce se intampla daca aceste coduri nu vor indeplini aceste standarde dupa adoptarea de catre Parlament? Ar fi o problema, as prefera sa nu discutam despre ea. Sa nu adoptam teoria drobului de sare! Legat de termen, el poate parea unul scurt. Poate parea ca totul se face in graba, daca ignoram ca proiectele au facut obiectul unui travaliu de ani de zile si sunt deja bine lucrate. Daca se va depune acelasi travaliu care s-a depus la minister... zile si multe nopti de analiza si redactare, care au in spate anii de documentare ai fiecarui membru al comisiilor de redactare. Depinde si cat de mult vrem sa le adoptam, daca nu vrem, nu se va face, sub diferite pretexte, dar daca vrem cu adevarat, se va face. Timp este. Eu sunt convins ca Parlamentul le va adopta. Ne confruntam cu o hemoragie a plecarilor de magistrati din sistem, pe fondul acelei legi din mandatul Macovei, care a prevazut o limita foarte mica de pensionare, dupa doar 25 de ani de activitate. Intentionati sa modificati limita varstei de pensionare? Cunoastem cu totii ca avem probleme de resurse umane in sistem, avem multe posturi vacante si ne confruntam, intr-adevar, cu un val de plecari. Exista solutii avansate si de catre Minister, de CSM si de Ministerul Public, totul e sa ne punem odata de acord. Pe termen lung insa, cheia va fi amenajarea unui statut legal si financiar atractiv pentru magistrati, apt sa atraga valorile in sistem. Referitor la varsta de pensionare, orice discutie trebuie incadrata in analiza care se face la nivelul Guvernului pe aceasta tema. Dar pana acum nu am sesizat propuneri de modificare in acest domeniu. Situatia e grava in perspectiva noilor Coduri. Va fi nevoie sa disloci sute de judecatori penalisti si sa-i aduci in compar�timentele de drepturi si libertati, apoi recursurile care vor pleca toate la ICCJ... De unde se vor recruta in doi-trei ani peste 1000 de judecatori? Fara indoiala ca aplicarea codurilor presupune marirea substantiala a numarului de magistrati. Ati dat exemplul Inaltei Curti. Dupa estimari preliminare, noi am ajuns la concluzia ca ar trebui triplat numarul de judecatori de la ICCJ. Si la judecatorii de drepturi si libertati, asa e, aceasta noua institutie reclama mai multi magistrati. Un nou statut Se pune problema, intr-adevar, de unde ii luam? Desi n-ar trebui sa avem aceasta problema, cata vreme avem zeci de facultati de invatamant juridic superior, care produc anual sute de absolventi, sunt profesii juridice care numara deja peste 10.000 de membri, daca ne gandim la avocati, sunt peste 18.000 de avocati, cred ca avem peste 25.000 de consilieri juridici. Solutia este sa oferi Magistraturii un statut care sa atraga valorile. Si acest statut nu inseamna doar un statut financiar, sub aspectul salariului, inseamna si conditii de lucru adecvate. Mai e atractiva profesia de magistrat, cand stii ca intri zilnic intr-un birou cu munti de dosare. Tocmai de aceea e important sa actionam concertat, adica si Executivul sa incerce schimbarea acestor conditii de lucru. Sigur, peste noapte nu se va putea, in anul acesta in nici un caz, dar totusi, pe termen mediu trebuie facuta o prioritate din Justitie, pentru ca nu poti sa ceri daca nu investesti. Legislativul, de asemenea, este interesat sa adopte cat mai rapid actele de modernizare a sistemului judiciar, pentru ca ele permit schimbarea procedurilor, accelerarea judecatilor, introducerea unor noi institutii, transparentizarea actului de justitie. Care e situatia blocajelor financiare din sistem? Finalizam in scurt timp un proiect privind salarizarea in sistemul judiciar. Va fi o lege autonoma sau un capitol in legea salarizarii din sectorul bugetar. Nu mai putem continua sa functionam cu multitudinea de reglementari necorelate si lacunare incidente! In paralel, trebuie sa gasim o formula pentru a stinge pasivele rezultate din pronuntarea hotararilor judecatoresti devenite titluri executorii. Deocamdata nu ne-au fost puse la dispozitie fondurile necesare, desi le-am cerut din decembrie anul trecut. Cunosc situatia bugetului de stat si nu comentez. Solicit intelegere si din partea sistemului. E o situatie temporara. Incerc sa rezolv ambele probleme simultan, printr-o lege echitabila. Sunteti un ministru atipic, selectionat din alt partid decat cele care formeaza Guvernul, si ales pentru o situatie speciala. Care sunt dificultatile mandatului dvs? Dificultatea strategica funda�mentala a acestui mandat este aceea ca, prin natura impre�jurarilor, "luptam" pe mai multe fronturi deodata. Anul trecut a fost mult mai simplu, pentru ca am avut un singur obiectiv cerut, impus daca vreti - evitarea sanctiunilor in raportul de tara din 2008. Am avut un al doilea obiectiv pe care mi l-am impus, sa finalizam codurile si, in fine, un al treilea, sa evitam desta�bilizarea prin masuri legislative sau administrative a celor doua unitati de lupta anticoruptie. Anul acesta actionam simultan pe mai multe "fronturi". Iata, avem un "front" al codurilor, avem un "front" al reformelor din minister unde, de asemenea, lucram foarte atent pe concen�trarea resurselor umane in zonele in care avem nevoie, avem un "front" combinat Ministerul Finantelor - sistem judiciar, pentru ca trebuie sa rezolvam pasivele financiare acumulate in sistem, care sunt foarte mari. Avem un "front" care ne pune fata in fata cu sistemul in perspectiva unei viitoare legi a salarizarii. Vrem sa pastram aceste "fronturi" ca pe un camp de lucru, nu unul de batalie institutionala, pentru ca altfel, toata lumea ar avea de pierdut. Cheia succesului este sa reusim sa ne convingem interlocurorii ca suntem bine intentionati si ca solutiile noastre sunt corecte.

Au consemnat Razvan SAVALIUC, Marian GHITEANU