Cel putin aparent, Crin Antonescu este pe cai mari. Atat in ceea ce priveste PNL, care are, totusi, 20 la suta din electorat, cat si in ceea ce priveste procesele din exteriorul PNL. Atat de roz sa fie colorata mostenirea noului presedinte liberal? Eu cred ca nu. Eu cred ca exista si pericolul ca aceasta aliniere fericita a planetelor sa se transforme intr-o catastrofa. Care sa rupa gatul inca fragil al noii sperante liberale.
Congresul PNL a fost un exemplu nu numai de democratie, ci si de civilizatie. Si chiar de eleganta. Cu o singura exceptie, care nu face decat sa confirme regula, Bogdan Olteanu, caruia prea multe tratative cu versatul Hrebenciuc i-au deranjat mintea, predarea stafetei s-a produs firesc, insuflandu-le liberalilor curaj si incredere iar neliberalilor, simpatie pentru acest partid. Calin Popescu Tariceanu pleaca cu fruntea sus, omagiat de congres, in timp ce Crin Antonescu vine ca o mare speranta. Teoretic, sunt create premisele unei deschideri a acestui partid catre Romania tacuta. Se redeschide si posibilitatea jocului politic la toate capetele.
Evident, mai puTin in ceea ce-l priveste pe Traian Basescu. Probabil PNL se alege cu un candidat mai bun pentru cursa prezidentiala. Adica cu sanse mai mari de a intra in turul doi. Dar acestea sunt doar conjuncturi fericite. Simple premise. Daca liberalii nu se misca extrem de repede, daca ei nu fac pasii urmatori, aureola creata de acest congres se face tandari. In scurt timp. In primul rand, lipseste ceva esential. Evenimentul politic creat de PNL este, din start, amputat. Discursul spectaculos al lui Crin Antonescu, toate celelate interventii la microfon pot aduce aplauze, pot contribui la un plus de imagine pentru PNL dar nu tin loc de decizii. De ceea ce inseamna reorientarea politicii unui partid.
Din agendA lipsesc, pur si simplu, doua-trei zile de congres in care, dupa cuvenitele dezbateri, sa fie fixate obiectivele PNL pe termen mediu si lung si strategiile corespunzatoare. Discursurile nu tin loc de obiective si strategii. Daca eu as fi in locul liberalilor, as convoca staff-ul largit al acestui partid cat se poate de repede.
Apoi aS veni in fata opiniei publice nu cu discursuri, ci cu documente clare, lipsite de echivoc si de natura sa-i intereseze pe cetatenii care constituie asa-numitul electorat moale. Nehotarat. As promova oferte speciale pentru acesti oameni, dintre care foarte multi sunt tineri. Crin Antonescu poate fi un purtator de cuvant al celei mai tinere generatii. Iar el mai poate ataca cu succes chiar si o parte a electoratelor PDL si PSD. Dar, pentru asta, ii trebuie o oferta. Pe care, inca, fie nu o are, fie nu a prezentant-o.
Pe Crin Antonescu il pot astepta si zile negre. Asa cum arata cercetarile de piata, PNL va fi depunctat la europarlamentare.
Poate cu 5 la suta. Aceste procente se vor duce la PDL. Antonescu ar trebui sa opreasca rapid acest proces de degradare a increderii electoratului in PNL. Daca nu reuseste, e greu de prevazut ca va putea intra in turul doi la prezidentiale. Iar esecul la prezidentiale ar putea insemna sfarsitul inceputului unei cariere politice fulminante.
De aceea, nu cred ca este suficient ca acest partid s-a dovedit, inca o data, a fi democratic si civilizat. Si nici ca are un nou lider carismatic. Si nu este suficient nici macar faptul - poate o pura intamplare - ca cei mai multi dintre sefii de stat ai Romaniei moderne sunt "escu". Asa ca, atentie, domnule Crin Antonescu! O mostenire, chiar neotravita, se poate transforma
intr-o suma de pasive.