Romania nu poate rezista in 2009 fara un imprumut de 20 de miliarde de la FMI si UE. Uniunea Europeana nu ne da bani fara sa ne intele�gem mai intai cu FMI, iar la coada la banii Fondului, Romania are "bonul de ordine" cu numarul 41. Imprumutul depaseste ca valoare deficitul bugetar si serviciul datoriei externe. Banii luati in plus ar putea fi insa necesari in cazul intrarii in dificultate a bancilor comerciale. Pentru cei care au memoria scurta trebuie spus ca, in 1999, tot pe vremea unui acord cu FMI, "stransul curelei" a dus opt milioane de romani sub pragul saraciei si tara in prag de razboi civil din cauza mineriadelor. Romania se va imprumuta 20 de miliarde de euro pentru a-si salva stabilitatea financiara, economica si sociala, puse in pericol de efectele crizei mondiale. Fara bani veniti de undeva, din afara, Romania nu poate supravietui. Resursele proprii exista doar pe hartie. Din cele circa 20 de miliarde de euro, opt miliarde vor proveni de la Uniunea Europeana (UE). Imprumutul de la UE este conditionat de obtinerea celui de la FMI, pentru ca Bruxelles-ul sustine ca nu are capacitatea de evaluare si monitorizare pe care o detine Fondul. Din aceasta cauza, UE ne va imprumuta numai daca si FMI face acelasi lucru. Pentru ca la FMI este coada la bani, Romania ocupa abia locul 41, dar s-ar putea sa mai urce, imprumutul fiind sindicalizat cu cel de la UE. Aranjamentul cu FMI va fi de tip stand-by. Imprumutul de acest fel este destinat tarilor care au probleme cu deficitele pe termen scurt, durata imprumutului fiind de 12-24 luni, iar rambursarea in trei-patru ani. Banii nu vor veni fizic in Romania, ci este vorba despre o linie de credit, de unde Romania va trage banii in transe, pe masura necesitatilor. FMI vrea garantia restituirii imprumutului si din aceasta cauza pune conditii tarii imprumutate, cu scopul de a se asigura atat plata creditului cat si eliminarea cauzelor care au dus la dezechilibru. De obicei, FMI cere deficit bugetar redus, adica taierea cheltuielilor publice si cresterea taxelor, TVA, cota unica etc. Aceste conditii sunt trecute in contractul de imprumut si apoi monitorizate. Daca datornicul nu respecta conditiile, eliberarea transelor se suspenda. Pentru ce sunt banii Romania poate trage transe din imprumut in conturile BNR, care, la randul sau, poate folosi bani intervenind pe piata monetara in cazul unei deprecieri a leului. De asemenea, BNR, avand banii in cont, poate reduce rezerva minima obligatorie de 40% pe care fiecare banca comerciala o depune pentru creditele acordate. BNR ar putea spera astfel ca se reia creditarea de catre banci pentru firme. Riscul este ca bancile, in loc sa reia creditarea, sa repatrieze la bancile-mama fondurile eliberate de la BNR in urma reducerii rezervei obligatorii. De aici si insistenta lui Traian Basescu ca bancile-mama sa nu-si retraga banii din Romania. Partea din credit provenita de la UE poate fi trasa de Ministerul Finantelor, care foloseste banii fie pentru acoperirea deficitului bugetar, fie pentru plata datoriilor statului. Suma care va fi imprumutata de la FMI si UE depaseste necesitatile acoperirii deficitului bugetar si serviciul datoriei externe. Romania are o datorie externa privata de circa 40 miliarde de euro, din care circa jumatate este datoria privata a statului (utilitati, datorii ale administratiei locale etc.). Firmele private, la randul lor, au o datorie externa de 22,5 miliarde euro, din care circa zece miliarde de euro, bancile. Asadar, este posibil ca Romania sa se imprumute mai mult decat are nevoie pentru cazul ca trebuie sa intervina la o adica in sectorul privat, de exemplu in cazul bancilor. FMI a lichidat PNTCD In anul 1999, Romania nu avea bani sa achite datoria scadenta, de trei miliarde dolari, provenita din credite contractate inainte de 1997 si risca sa dea faliment, la fel ca Bulgaria la vremea respectiva. FMI a impus ca veniturile din privatizare sa mearga la plata datoriei, iar restul sa se achite de la bugetul statului. Romania a obtinut in acel an 1,4 miliarde din privatizari, din care 180 de milioane privatizarea BRD si 667 milioane din privatizarea Romtelecom. Restul s-a platit de la buget, cu mari sacrificii pentru populatie. Convulsiile sociale au dus tara in pragul razboiului civil cu ocazia mineriadelor. Opt milioane de romani s-au vazut ajunsi sub pragul saraciei, iar PNTCD, aflat la guvernare, a intrat in istorie. Austeritatea impusa de FMI a dat apa la moara stangii radicale. Un deputat PUNR a cerut, intr-o interpelare parlamentara, "sa-l apucam de testicule pe Poul Thomsen (reprezentantul FMI in Romania)", iar Gheorghe Funar cerea declararea ca "persona non grata" in Romania a aceluiasi Thomsen, care acum se ocupa, din partea FMI, de scoaterea Islandei din faliment.

George SCARLAT