De atunci, regatul hispanic s-a dovedit a fi un magnet, pentru oricine dorea sa investeasca bani si munca, modernizandu-se pe zi ce trece, ajungand o forta economica si tinta turistica de prim rang. Dar, de cateva luni, Spania a intrat oficial in recesiune. Fapt ce i-a surprins acolo pe aproape un milion de romani, care de-a lungul ultimului deceniu si jumatate si-au gasit de lucru, pe bani buni, de la "capsunari" pana la mesteri in constructii si fabrici, specialisti in hotelarie, alimentatie publica si asistenta social-medicala. Se simteau atat de bine, chiar cu unele neajunsuri pasagere, incat si-au facut sau cumparat/inchiriat case, aducandu-si familiile si injgheband mici comunitati carpatine in orasele si regiunile unde se stabilisera, bucurandu-se de aprecierea si respectul gazdelor; ei, la randul lor, respectau legile tarii si normele convietuirii locale, devenind partasi la viata ca viata a spaniolilor. Despre discriminare si xenofobie nu putea fi vorba, deoarece conationalii nostri au inteles, dintru inceput, ca acolo nu este de gluma, cu politia si regulile stabilite de autoritati. O dovadA, printre altele, a fost sprijinul acordat zidarului cantaret pe schele Costel Busuioc, recunoscut ca un simbol a ceea ce inseamna respectul pentru talent, indiferent de obarsie si patalamale profesionale, cei mai multi sustinatori ai romanului fiind tocmai spaniolii. I s-a amintit maxima clasicului Cervantes: "Cine este sarac n-are cu ce se lauda", a adaugat insa ca din saracie te poti ridica, prin seriozitate, perseverenta si respectul semenilor. Asa a ajuns Costel sa fie numit "Pavarotti din Carpati"... Astea le-am discutat si cu nea Ion B., zugrav, faiantar si instalator, intors recent, care folosea frecvent cuvinte si expresii spaniole, cu mandria nedisimulata, ca a stat vreo doi ani. S-a intors acasa, dupa ce compania de constructii hoteluri intrase in "regresiune" si-l dadea in somaj; luase legatura cu o firma din Bucuresti, care avea de lucru, mai ales pentru cei ce "invatasem cum se munceste capitalist". Adica? l-am intrebat. "Pai, acolo, nu se respira! Faci de toate si seara cazi lat. Dar la termen, lucrarea-i gata. Cine nu se-nscrie, adios!". Nea Ion n-a prea vazut cersetori - "Tiganii lor, gitanii, nici vorba, din contra, sunt tinuti cu respect, ca si ei respecta legile". Dar il deranjeaza faptul ca romanii "se scalambaie intr-o limba romano-spaniola, numita <<rumaniol>>, ce nu este nici asa, nici asa". Cat despre violuri si crime comise de romanii/romii nostri, zice: "N-am auzit decat de cele din Italia". Interlocutorul meu a revenit in tara de cateva luni. A citit de promisiunea electorala, cum ca ar trebui sa primeasca vreo 25.000 de euro. Dupa alegeri, s-a dus sa-si primeasca tainul de la PSD, recte Geoana, si i s-a spus ca-l va primi, "cand un roman va fi catapultat in spatiu, adica un fel de cosmonaut aruncat cu vorbe-n vant"... LAsAnd gluma de-o parte, cert este ca imigrantii trimit, in ultima vreme, tot mai putini bani in tara. Si convorbirile telefonice cu familiile ramase acasa s-au inju�matatit, iar multe dintre companiile auto care faceau naveta intre Romania si Peninsula Iberica au tras pe dreapta, deoarece numarul pasagerilor pentru autocare a scazut simtitor in ultimul an, precum si cel al calatorilor cu firmele aeriene "low cost". Cu toata criza, majoritatea romanilor nu se intoarce, preferand munca la negru, mai prost platita, decat sa vina aici la nimic! Conform versurilor: "Fie viata cat de grea/Tot mai bine-i in Spania"... P.S. Nea Ion B. a vazut multe castele in Spania, din fuga masinii, dar a si lucrat intr-unul, pentru renovare, si a zis ca "as fi muncit si pe gratis, sa vad atata maretie"...

Valentin Hossu-Longin