Scrisori semnate de Alecsandri referitoare la recitalul ei de la Londra, ca invitata a reginei Victoria; imagini ale pianistului Paderewski (al carui debut a avut loc in ambianta acelui salon); ale dirijorului Eduard Colonne (pe care Enescu l-a cunoscut acolo) caruia Elena Bibescu i-a recomandat primul opus enescian - "Poema romana" - interpretat apoi de Orchestra Colonne la Chatelet, in 1898; manuscrise, autografe, afise, cronici elogioase, scrisori trimise de Costache Enescu fiului sau si de renumitul violonist Joachim, fotografiile celor doua protectoa�re ale adolescentului Enescu - regina Carmen Sylva si Elena Bibescu -, aprecierile lui Marcel Proust asupra talentului enes�cian, destainuiri, peste ani, ale maestrului, privind ajutorul primit de la artista careia i-a si dedicat cateva lucrari. Dar poate ca fotografia lui Enescu, la Castelul Peles, cantand reginei Elisabeta, a nascut ideea unei noi expozitii care, vernisata la inceput de martie, se opreste asupra ipostazei sale violonistice, aceeasi realizatoare - muzeograful Cristina Andrei - si graficianul Aurelian Popovici propunand repere ale devenirii artistului care, descoperind vioara in copilarie, la Liveni, a lucrat scurt timp cu Caudella, si ajuns, la doar sapte ani, student la Viena, profesor fiindu-i renumitul Hell�mesberger-jr. a debutat in 1892 la Musikverein, si a plecat apoi sa se desavarseasca la Paris. Printurile inteligent gandite intr-un joc de imagini si documente prezentate cronologic marcheaza etapele importante ale carierei sale internationale, alaturand scrisori catre tatal sau, programe de sala, cronici, secvente din interviurile si amintirile Maestrului, manuscrise (inclusiv cadentele pe care le-a scris pentru Concerte de Brahms, Mozart, Haydn, Paganini), punctand turneele sale de rasunet in Europa si America, dar si aparitiile la Ateneul Roman (si in compania unor celebritati precum Bartok, Thibaud, George Georgescu, Silvestri, Lipatti), colaborarea cu Menuhin sau Oistrah la Moscova sau la Carnegie Hall - New York (sub bagheta lui Perlea) sau inregistrari istorice ale violonistului Enescu la mari case de discuri. O viata de glorie, o activitate incredibil de bogata si solicitanta, despre care a vorbit muzicologul Elena Zottoviceanu, sintetizata in zeci de documente din arhiva muzeului, dar si de la Biblioteca Academiei sau Biblioteca Nationala, pe care publicul le poate admira pana pe 17 martie.

Anca Florea