Dupa un an de zile de dureri chinuitoare si simptome care mai de care mai stranii, o britanica in varsta de 39 de ani i-a facut o inca vizita medicului ei - a douazecea la numar pe aceasta tema. Diagnosticul dat de acesta: sinuzita cronica. Cateva zile mai tarziu, femeii respective i se indeparta, printr-o interventie de urgenta extrem de riscanta, o tumoare canceroasa uriasa, situata pe ovarul drept. Povestea ei terifianta arata, inca o data, cat de dificil le este, inca, doctorilor sa depisteze in timp util aceasta forma de cancer. In timp ce zacea in rezerva ei din spital, delirand puternic din cauza durerii insuportabile resimtite in zona inflamata a abdomenului, Sue Edwards aude pe cineva tipand. Dopata cu mor�fina, ea incearca sa isi dea seama de unde se aude sfasietorul strigat. "Deodata, mi-am dat seama ca eu eram cea care facea atata zgomot, spune ea. Eram distrusa de febra, stomacul mi se contracta in urma unor valuri de durere coplesitoare. Credeam ca imi traiesc ultimele secunde de viata. Mi-au administrat mai multa morfina si mi-au zis sa ma pregatesc pentru o interventie chirurgicala de urgenta pentru indepartarea unei tumori uriase gasite in interiorul abdomenului meu cu cateva zile mai devreme. Era o operatie extrem de riscanta, mi-au spus ca e foarte posibil sa nu supravietuiesc", a povestit femeia. Cu doar patru zile in urma Sue ii enumerase doctorului ei de familie manifestarile ciu�date pe care le avusese in ultima vreme: febra neobisnuit de ridi�cata, dureri de stomac, balonare si oboseala cronica. Acesta i-a spus ca ei i se intamplau toate aceste lucruri din cauza unei infectii a sinusurilor si din cauza faptului ca era suprapon�derala. In anul care tocmai trecuse, britanica ii facuse medi�cului ei nici mai mult nici mai putin de 20 de vizite, prezentand variate simptome, printre care diaree, pierderea controlului vezicii urinare si umflarea neobisnuita a picioarelor. Iar acum se pregatea de o operatie de indepartare a unei tumori de asemenea proportii incat nu incapea pe monitorul de ultrasunete. Salvata de un student Oricat de ingrozitor suna povestea lui Sue, din nefericire cazul ei e departe de a fi unic... O asociatie britanica nonprofit de depistare a cancerului, Target Ovarian Cancer, care tocmai a investit 8,5 milioane de euro in cercetari si educatie, spune ca o mare parte din membrii ei au trecut prin experiente similare. Aproximativ o treime din femeile bolnave de cancer ovarian sosesc la oncolog cu o tumoare atat de mare incat ar fi fost usor depistabila daca acestea si-ar fi facut o banala examinare a zonei pelviene. Cancerul ovarian este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la femei. Are unul dintre cele mai reduse procente de supravietuire, fiind supranumit "Ucigasul tacut"din cauza difi�cultatii in diferentierea simpto�melor lui de alte boli. Marea Britanie este pe ultimul loc in topul ratei de supravietuire a cancerului ovarian. Sue a fost extrem de norocoasa, in com�paratie cu alte femei. In urma sfatului unui student la medicina, ea s-a internat in spital imediat dupa ultima vizita facuta, fara rezultat, medicului ei de familie. A durat cateva zile pana i-a fost dat diagnosticul. Tumoarea era deja extrem de inflamata si in pericol iminent de explodare. Tumoare cat o minge de rugby In timpul interventiei chirur�gicale de patru ore, medicii i-au scos femeii o tumoare atasata de ovarul drept de marimea unei mingi de rugby, precum si aparatul reproducator, deoa�rece acesta fusese in intregime atins de maladie. 48 de ore a stat Sue la terpaie intensiva, sub atenta supraveghere a doctorilor. Doua saptamani mai tarziu, in urma testelor facute dupa operatie, femeia a aflat cu incantare ca, in ciuda marimii impresionante a tumorii, cancerul nu i se ras�pandise si in restul corpului. Nu i s-a oferit un pronostic clar, dar medicii sunt de parere ca va raspunde bine chimiotera�piei. In ciuda acestor vorbe, asta nu garanteaza faptul ca ea se va vindeca 100%. Intotdeauna va exista posibilitatea ca boala sa recidiveze. Nu isi invinuieste, insa, doctorul pentru incapacitatea lui de a depista din timp tumoarea. "Sunt optimista, dar si realista in legatura cu sansele mele de supravietuire pe termen lung. Timpul e pretios. Si voi incerca sa il petrec pe cat de mult posibil impreuna cu sotul meu Stefan si cu cei doi copii ai nostri", marturiseste Sue.

Ana MUNTEANU