Au dreptate cu asupra de masura Onor. Magistratii sa interzica accesul publicului la mapa lor profesionala pentru a prezerva atat prestigiul functiei, cat si pe cel al persoanei. Din pacate insa pentru prestigiul functiei - ca sa nu mai vorbesc de cel propriu si personal - mapa profesionala a primului ministru nu e atat de lesne de secretizat ca acelea ale colegilor sai care au ramas doar juristi. Asa ca prestigiul persoanei, cat mai ramasese dupa desemnarea dlui Boc drept premier second-hand, a scufundat in neant si prestigiul functiei, care, ca sa zic asa, a fost pe cand nu se vedea, azi il vedem - si nu e.
Daca vi se pare de necrezut faptul ca un specialist in drept constitutional isi inaugureaza triumfal mandatul de prim-ministru cu o ordonanta pe care nu doar pensionarii de la Curtea Constitutionala, ci orisice cetatean dotat cu un minim discernamant o considera neconstitutionala, reflectati va rog o clipa la celalalt paradox, cel al unui autor care argumenteaza in teza sa de doctorat excelenta regimului parlamentar doar pentru a inalta ode fierbinti regimului prezidential indata ce beneficiarul acestor puteri, virtual mult sporite, ii face semn, ca la chelneri. Eu am o varsta care mi-a permis sa traversez cat de cat si epoca lui Dej si pe cea a lui Ceausescu. Cum nici nu am vreo miza personala, ci doar principii, ma gandesc ca o sa ma descurc si fara funeralii nationale. Dar as fi curioasa sa vad cum se va descurca dl. Boc cu un Adrian Nastase presedinte autoritar - sau, de ce nu, cu un Silviu Prigoana, mefient, agresiv si invidios. Si la Moscova, si la Minsk, e mult mai greu de trait in sferele inalte ale puterii decat in lumea celor obisnuiti.
Dar pana la revizuirea sfintei Constitutiuni, cotidianul ne mananca. "Schadenfreude", ii spun nemtii, bucuriei de raul altuia: marturisesc ca acesta a fost sentimentul meu, deloc nobil, cand am citit in ziare recenta declaratie a d-lul Boc cu privire la procesul de calomnie pe care i l-a intentat predecesorul sau in fruntea Guvernului Romaniei. Dl. Tariceanu l-a chemat in justitie pe dl Boc pentru retorica demascatoare pe tema contractului Sterling si i-a cerut o despagubire de 200.000 RON. Si cum comenteaza distinsul jurist Emil Boc aceasta stire? Declarand ca "abia asteapta sa castige, ca sa doneze banii" unui orfelinat parca. Nota 4, d-le student: daca (si numai daca) intimatul castiga intr-un proces de calomnie, el castiga doar dreptul sa nu plateasca nimic - si in niciun caz pe acela de a-l face sa plateasca pe reclamant altceva decat eventual cheltuielile de judecata.
Eu stiu asta, si n-am trecut niciodata mult mai departe de Legea celor 12 table si de Codul Theodosian; stie asta orice ziarist - sau macar orice ziarist care a avut vreodata un proces de calomnie. Cum e posibil ca un universitar care a si predat dreptul intr-o universitate de frunte cum este Babes-Bolyai sa nu stie un lucru atat de elementar? Dl Nastase, alt jurist de seama, poate pali de invidie fata cu performanta colegului de guvernare, el care raspundea stramb doar in chestiuni de fond, cum ar fi cea referitoare la anularea prin vot popular a culpelor intr-un proces penal; dar nu-mi amintesc de gafe tipatoare in chestiuni atat de elementare cum ar fi procesele civile de calomnie sau desfacerea contractului de munca al unei femei insarcinate. Aici, dl Boc si-a dat intreaga masura nu numai a rautatii - fiindca, sa fim sinceri, e si o dovada de rautate sa dai afara zeci de functionari publici doar fiindca "nu se incadreaza in prevederile care permit mentinerea in functie in raport cu ... increderea premierului." El si-a dat inainte de toate masura totalei incompetente, semnand incetarea raporturilor de munca atunci cand legea i-o interzicea in mod explicit.
Ma gandesc cu compasiune la dl Boc - universitar, cand va fi salarizat, cum vrea dl Boc - prim-ministru, doar pe baza performantei profesionale. Ce leafa o sa mai puna, bietul, pe masa familiei? Ca de sporuri nici nu mai poate fi vorba.