Caracteristica "maskirovka"- atragerea in strada a unei imense multimi, sub lozinci inselatoare, si apoi manipularea valului popular in directia dorita de grupul de conspiratori - a fost numita "revolutie populara". Dar aceasta constituie doar o a treia forma de "lovitura de stat", dupa "lovitura de palat" si "lovitura militara". A fost introdusa in istorie de "Ordo Illuminati" ("Ordinul Iluministilor"), din care se revendica si "Loja Comunistilor (Egalitaristilor)", prin intermediul "Lojii Dreptilor"("Loge of the Just Men"). S-a afirmat adeseori ca "revolutia populara" ar marca trecerea de la un sistem politic si socio-economic la altul. Nimic mai fals. Istoric, "revolutia" de la 1789 din Franta a schimbat un rege (Ludovic al XVI-lea) cu un imparat (Napoleon I). Iar "revolutia" din 1848 a schimbat alt rege (Louis-Philippe) cu alt imparat (Napoleon al III-lea). Sistemul politic si socio-economic se schimba treptat, nu intempestiv, si depinde de evolutia tehnologiilor si a mentalitatilor. La 4 iulie 1789, atunci cand "poporul" (lumpenul din foburgurile Parisului) a fost indemnat sa ia cu asalt Bastilia - unde se gaseau "martirii" luptei impotriva aristocratiei franceze - nu au gasit acolo decat vreo sapte bolnavi psihic. In schimb, Bastilia ascundea un imens arsenal de arme, adevaratul obiectiv al iluministilor, care planuisera lovitura de stat din Franta inca de la Congresul de la Wiesbaden din 1782. In 1917, lovitura de stat de la Petersburg - "marea revolutie socialista" - a schimbat totalitarismul tarist cu cel bolsevic (1917 - 1921). "Schimbarea" de la Praga "Maskirovka" de la Praga din februarie 1948 - sau "revolutia" din Cehoslovacia - a "schimbat" un guvern pro-sovietic, condus de stalinistul Klement Gottwald, cu alt guvern la fel de pro-sovietic, condus de acelasi Klement Gottwald, stalinist notoriu.

		Viaceslav Molotov a fost unul din credinciosii dictatorului sovietic Stalin - dupa ce a batut palma cu Hitler la ordinul stapanului sau in 1939, a jucat un rol esential in comunizarea Europei de Est

Stalin a avut insa urgenta nevoie de lovitura din Cehoslovacia pentru a demonstra cine era stapanul in zona de influenta sovietica, recumoscuta la Yalta de aliatii anglo-americani, si ca URSS nu se lasa intimidata de politica de "containment" (de ingradire) si "monopol nuclear" a Administratiei Truman. Cu zona de influenta contestata si amenintat de "monopolul nuclear" si planurile de razboi ale Administratiei Truman, Stalin a reactionat in Cehoslovacia si a castigat prima batalie indirecta din cadrul Razboiului Rece. "Misiuni speciale": Marturia lui Pavel Sudoplatov Cea mai elocventa descriere a culiselor loviturii de stat de la Praga din februarie 1948 - travestita cu abilitate in "revolutie populara" de serviciile secrete sovietice - o face autorul numarul 1 al evenimentelor: Pavel Sudoplatov, comandant al Departamentului "Misiuni Speciale", in cartea sa de memorii "Special Tasks" (1994), aparuta in traducere romaneasca la Editura "Elit Comentator". Despre aceasta carte, Robert Conquest afirma ca este: "Cel mai senzational, devastator si, din multe puncte de vedere, documentul cel mai plin de informatii aparut vreodata despre epoca stalinista". Sudoplatov a condus timp de 30 de ani Departamentul "Misiuni Speciale", care raspundea de organizarea "revolutiilor populare" (loviturilor de stat), asasinate, sabotaje, rapiri, lupte de gherila, retelele de spionaj din Vest si Est. Asa cum sublinia si "Wall Street Journal", cartea lui Sudoplatov constituie "o privire dincolo de usile ermetic inchise ale serviciilor secrete sovietice". Iata ce scrie Pavel Sudoplatov despre culisele "revolutiei populare" de la Praga din 1948 in "Misiuni Speciale" (Ed. Elit Comentator), pag. 240-242: "In 1948, in ajunul momentului crucial al transferului puterii de la Edvard Benes la Klement Gottwald, pe baza instructiunilor lui Molotov, am fost trimis la Praga, cu patru sute de oameni din trupele speciale. Imbracati cu totii in haine civile. Acestia au sosit cu avionul pe un camp de aterizare folosit de comandantul nostru militar de langa Praga. Boris Ribkin, rezidentul nostru de la Praga la sfarsitul anului 1947, infiintase o retea clandestina, deghizata sub aparenta unei companii de export-import bijuterii de gablont. Misiunea lui era sa foloseasca noua firma ceha ca baza de sabotaj pentru operatiuni din Europa Occidentala si Orientul Mijlociu. Aceste bijuterii cehe erau vestite in lumea intreaga, ceea ce a facut ca lui Ribkin sa-i fie foarte usor sa infiinteze companii subsidiare de desfacere in cele mai importante capitale din Europa Occidentala si Orientul Mijlociu. Un obiectiv imediat era sa se profite de rezistenta kurzilor impotriva Sahului Iranului si a conducatorilor din Irak, Regele Faisal al II-lea si primul ministru, Nuri Said. Ribkin a fost ucis la Praga, intr-un accident de automobil, la sfarsitul lui 1947, dar, in acel moment, organizatia lui era deja pusa la punct. Instructiuni de la Molotov Cand m-a chemat Molotov in biroul sau de la Kremlin, mi-a cerut sa merg la Praga ca sa aranjez o intalnire secreta cu Benes, in care sa-i solicit sa se retraga cu demnitate si sa predea puterea lui Gottwald, liderul Partidului Comunist. Trebuia sa fac uz de chitanta de 10.000 de dolari, semnata de secretarul lui Benes, in 1938, bani cu ajutorul carora Benes ajunsese in Marea Britanie si sa-i amintesc de relatiile lui apropiate, neoficiale, cu Kremlinul. In caz contrar, urma sa dezvaluim ajutorul financiar pe care i-l acordasem ca sa fuga, precum si implicarea lui Benes in lovitura de stat si in asasinatele comise in Iugoslavia in anii 1938-1940. Molotov a subliniat ca nu eram mandatat sa negociez niciun fel de chestiune politica referitoare la problema ceha, ci trebuia sa-i transmit foarte clar acest mesaj, lasandu-l pe Benes sa duca la implinire ceea ce ne propusesem noi. Molotov mi-a repetat instructiunile intr-o maniera foarte stricta, pironindu-ma cu privirea prin ochelari. I-am raspuns ca poate ar fi mai bine sa fie trimis cineva care il cunostea personal pe Benes si care mai avusese de-a face cu el, caci era vorba de o discutie foarte delicata. Acest om ar fi fost Piotr Zubov, rezidentul nostru de la Praga dinainte de razboi, pe care Stalin il bagase la inchisoare pentru ca nu realizase in Iugoslavia lovitura de stat sugerata de Benes. Molotov a spus ca va trebui sa ma descurc asa cum voi considera de cuviinta. Era clar: nu era dispus sa-si asume niciun fel de raspundere pentru felul in care voi opera. Pe el il interesau numai rezultatele. Instructiunile mele spuneau ca trebuie sa parasesc Praga, douasprezece ore dupa ce voi fi transmis mesajul, fara sa mai astept raspunsul lui Benes. Am sosit la Praga cu trenul, impreuna cu Piotr Zubov, in ianuarie 1948, am evitat ambasada noastra si ne-am instalat la un hotel modest, ca membri ai unei delegatii comerciale. Zubov fusese inchis in septembrie 1946 si era, practic, invalid in urma torturilor la care fusese supus in inchisoare de catre Rodos. Mergea schiopatand vizibil si se sprijinea intr-un baston. Cat timp lucrase la Praga, Zubov fusese ofiterul coordonator al lui Benes si salvatorul lui in ajunul izbucnirii razboiului. Benes era suspus unor presiuni serioase din partea reprezentantilor nostri oficiali la Praga si urma ca noi sa adaugam altele. Am stat la Praga o saptamana, timp in care Zubov, recurgand la vechile lui cunostinte si contacte, a reusit sa se intalneasca cu Benes timp de cincisprezece minute, la resedinta acestuia din Palatul Graciansky, in centrul Pragai. I-a transmis mesajul fara niciun echivoc, subliniind faptul ca <<transformari radicale>> se vor produce curand in mod inevitabil, cu sau fara conducerea de atunci a tarii. Iar, dupa parerea personala a lui Zubov, Benes era singurul om capabil sa realizeze o trecere fara convulsii si fara varsare de sange a puterii in mainile lui Gottwald. A fost intalnirea intre doi oameni bolnavi, care se vedeau pentru ultima oara in viata. Benes - un om zdrobit Am luat apoi primul tren spre Moscova. Conform instructiunilor mele, Zubov i-a spus lui Benes ca nu asteapta niciun raspuns. Ii transmisese doar un mesaj neoficial. Zubov mi-a spus ca, dupa parerea lui, Benes era un om zdrobit, insingurat, dar care va face tot ce va putea pentru a evita o izbucnire de violenta si de tulburari in Cehoslovacia. Cand am trecut granita, am indeplinit ordinele primite la plecare, m-am folosit de facilitatile comitetului local de partid si am trimis un mesaj codificat lui Molotov, cu o copie pentru Abakumov, ministrul Securitatii Statului, in care spuneam ca Zubov, cu numele sau conspirativ Leo, obtinuse o audienta si transmisese mesajul. Intr-o luna, criza politica de la Praga s-a incheiat: Benes i-a transmis pasnic puterea lui Gottwald". Cei patru sute de agenti sovietici de la Praga Prin urmare: in timp ce patru sute de ofiteri sovietici - imbracati in haine civile - specialisti in razboiul psihologic, s-au raspandit prin Praga, reusind sa scoata in strada, cu ajutorul retelelor sovietice din StB (securitatea cehoslovaca) si a "Comitetelor de Actiune", un adevarat suvoi uman, bine motivat, inscenand foarte convingator o "revolutie populara", Sudoplatov si Zubov il santajau pe presedintele cehoslovac cu o chitanta de 10.000 de dolari, cu legaturile neoficiale ale lui Benes cu Kremlinul si cu amestecul lui Benes in lovitura de stat si asasinatele politice din Iugoslavia din anii 1938-1940, pentru a-l forta sa demisioneze in favoarea lui Gottwald. Ceea ce s-a si intamplat, pana la urma, fara varsare de sange, dupa cum apreciaza Pavel Sudoplatov. Este interesanta si informatia ca Piotr Zubatov a fost ofiterul NKVD care il coordonase in epoca interbelica pe Edvard Benes, unul dintre liderii francmasoneriei rosii europene. Iar apoi il ajutase cu 10.000 de dolari sa se refugieze in Marea Britanie, in ajunul intrarii trupelor hitleriste in Cehoslovacia. De-a dreptul remarcabila ramane capacitatea de a mobiliza in strada sute de mii de locuitori ai Pragai de cei patru sute de agenti sovietici, specialisti in razboi psihologic, si de a dirija valul uman asupra principalelor institutii de stat, simuland perfect o "revolutie populara", in favoarea unei schimbari politice. Aceasta densitate umana - foarte bine motivata - a ramas o caracteristica a "maskirovka", pusa la cale de serviciile secrete sovietice. O vom reintalni si la Berlin (1953), la Poznan sau Budapesta (1956), din nou la Praga (1968), ori la Bucuresti (1989). De fiecare data, puhoiul uman si capcana psihologica a "revolutiei" au impresionat profund Occidentul care a cazut astfel, cu mare usurinta, in plasa serviciilor secrete sovietice. Actiunea trupelor speciale sovietice "Osobie Korpus" - cei patru sute de agenti veniti de la Moscova, experti in practicile razboiuluipsihologic - la care face referire Pavel Sudoplatov, este importanta pentru ca ea a constituit esenta "maskirovka" la Praga in 1948. Care se repeta identic tot la Praga si in cursul evenimentelor din 1968 sau a celor din 1989. Adevaratii stapani � ai Rusiei: KGB sau dezinformarea strategica La cele relatate de Pavel Sudoplatov, referitoare la "cei 400" din februarie 1948, sa mentionam aici cele relatate de Hans Huyn in "Adevaratii stapani ai Rusiei: KGB-ul sau dezinformarea strategica", din "Fenixul rosu" (Editura Agni, 1996, pag. 108): "Vaclav Havel insusi a confirmat faptul ca cel care a declansat <<revolutia de catifea>> din 17 noiembrie 1989 a fost KGB-ul. In timp ce Ruzicka, agentul comunist si locotenent al StB (echivalentul cehoslovac al KGB - n.n.), starnea evenimentele care trebuiau sa atraga represiunea politieneasca, apoi revolta populara, dorita de serviciile secrete sovietice, adjunctul lui Kriucikov (seful KGB-ului), Generalul Victor Grusko, sosit special de la Moscova, dirija evenimentele dintr-un apartament din Praga, in compania colegulu sau ceh, seful SB, Alois Lorenc, si a reprezentantului praghez al KGB, Generalul Teslenko". In acest sens, mai mult decat elocvent este filmul documentar "Czech-mate", difuzat de canalul tv BBC II, pe 30 mai 1990, orele 20.10. Vom observa cum colaborarea in declansarea "revolutiei populare" din februarie 1948 dintre NKVD-ul sovietic si StB-ul cehoslovac este absolut identica cu cea pentru declansarea "revolutiei de catifea" dintre KGB si StB in '89. Hans Huyn mai aminteste, in acelasi sens al provocarii "maskirovka" a inscenarii de catre serviciile secrete sovietice a unei "revolutii" si cazul Poloniei: "In Polonia, in luna noiembrie 1987, ofiterii StB au oferit ajutor logistic membrilor opozitiei (Solidaritatea - n.n.) in numele Generalului Kiszczak, ministrul de Interne, in vederea organizarii grevelor. Acestea au izbucnit in aprilie 1988. SB a propus, pe langa aceasta, sa tipareasca si sa distribuie ziarele de opozitie. In cele din urma, Moscova i-a dat lui Januzelski ordinul de a aborda puterea in favoarea sindicatului Solidarnosc" (Hans Huyn, op. cit., pag. 109; Francoise Thom - "Les Fins du communisme", pag. 47). "Revolutia populara", inscenata de serviciile secrete sovietice, impreuna cu retelele lor din cadrul StB in februarie 1948, la Praga, este insa prima "maskirovka" strategica - gandita de Stalin, aflat intr-un moment dificil al Razboiului Rece - dintr-un sir care a continuat, in diferite contexte politice, la Berlin (1953), la Poznan si Budapesta (1956), din nou la Praga (1968), ori in "revolutiile" est-europene din 1989. Avantajele maskirovka Avantajele "maskirovka" - inscenarea unei "revolutii" pe fondul unei lovituri de stat - sunt evidente, pentru ca in ecuatie intra "vointa maselor", atrase in strada si manipulate de experti in razboi psihologic si dezinformare. Astfel: 1) Grupul de conspiratori se poate legitima intern imediat, invocand "vointa populara". 2) Pe plan international este cunoscut faptul ca autorii unei lovituri de stat sunt mult mai greu recunoscuti de alte state decat in cazul "maskirovka", unde conspiratorii se prezinta drept "expresia poporului revoltat". 3) In cazul unor victime, conspiratorii dau vina, de regula, pe "masele revolutionare", sustragandu-se astfel, cu candoare, de la orice crima. Introducand in ecuatie "vointa maselor revoltate" - prin actiunea expertilor in razboi psihologic - "maskirovka" apare mult mai avantajoasa pentru schimbarile la varf decat "lovitura de palat" sau "lovitura militara". Chiar daca "maskirovka" nu este - cum am vazut si la Praga, in februarie 1948 - decat o lovitura de stat, mascata de inscenarea unei "revolutii populare".

Vladimir ALEXE