Societatea Nationala de Medicina de Familie (SNMF) si Patronatul National al Medicilor de Familie (PNMF) se declara ingrijorate fata de nivelul fondurile alocate asistentei medicale primare prin proiectul de buget pe 2009. SNMF si PNMF cer macar aceleasi sume ca si anul trecut, "cu scopul prevenirii falimentarii cabinetelor medicale cu mai putin de 1500 de asigurati inscrisi, adica jumatate din cabinetele medicale din tara, fapt care ar putea duce la blocarea sistemului sanitar", se arata intr-un comunicat comun al celor doua organizatii. Medicii de familie reprezinta mai mult de un sfert dintre medicii Romaniei, alaturi de ei lucrand circa 20.000 de asistenti medicali. De aceea, colapsul cabinetelor inseamna implicit afectarea intregului personal. Desi pentru acest an nu sunt prevazute modificari semnificative ale Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS), suma alocata asistentei medicale primare se reduce cu 40,69% fata de 2008, diminuarea fiind neegalata de niciun alt sector din sanatate sau de un alt capitol din buget. Pentru 2008 fondurile alocate asistentei medicale primare au reprezentat 9% din cota FNUASS pentru serviciile medicale, anul acesta cota reducandu-se la 5,4%. De remarcat, in Programul de guvernare al PSD s-a prevazut pentru acest domeniu un procent de 10-12%, PDL a proiectat cresterea veniturilor personalului medical, ambele formatiuni promitand un procent de 6% din PIB pentru sanatate. Pe plan european, medicina de familie beneficiaza de 12-15% din bugetele sanatatii. "O finantare a asistentei medicale primare de 5,4% inseamna colapsul bazei piramidei sistemului de sanatate. Mai mult, prevederile pentru 2010 - 2011 nu dau sanse nici macar norocosilor care vor supravietui in 2009", se arata intr-un comunicat al medicilor de familie. In cabinetele acestora se acorda minimum 50 de milioane de consultatii pe an. 80% dintre consultatiile bolnavilor cronici si dintre retetele compensate sunt efectuate de catre medicii de familie. Vaccinarile, urmarirea riscului de boala sunt aspecte ale preventiei care apartin tot medicului de familie. Urmarirea gravidei, a sugarului, supravegherea dezvoltarii copilului, urgentele minore, supravegherea epide�miologica (hepatite, TBC, gripa etc) sunt efectuate tot la nivelul cabinetelor medicilor de familie, se mai arata in comunicat. Internare obligatorie pentru urgente Ministrul Sanatatii, Ion Bazac, a anuntat ieri, dupa o intalnire cu directorii spitalelor de urgenta, o serie de masuri ce vor fi luate pentru ca ingrijirea bolnavilor sa fie sigura si fara riscuri, una dintre decizii vizand internarea obligatorie a pacientilor in stare critica. In lipsa unor locuri libere in sectia de profil, in care se considera necesara internarea, bolnavul poate fi internat intr-o sectie apropiata pana la eliberarea unui loc. Bolnavii politra�umatizati se interneaza obligatoriu in primele 24 de ore, in sectiile de chirurgie generala sau, prin acestea, la Anestezie-Terapie Intensiva (ATI). O alta hotarare vizeaza crearea unui "salon de observatie" cu un numar minim de paturi tampon, pentru maximum 24 de ore, urmand ca o comisie sa decida ulterior internarea bolnavului. Salonul va fi dimensionat de la caz la caz, in functie de necesitatile spitalului. In plus, vor fi alocate minim 5% din numarul de paturi ale spitalului la internarea in garda, pentru necesitatile UPU. Fiecare medic sef de sectie va raporta zilnic, pana la ora 12.00, numarul de locuri libere. La nivelul Capitalei va fi creat in maximum 60 de zile un dispecerat unic pentru locurile libere din spitalele de urgenta. Masurile vor intra in vigoare la inceputul lunii martie. (C.P.)

Carmen POPESCU