Nu cred ca exista femeie impacata cu ea insasi din momentul in care are loc trezirea constiintei propriei feminitati. Nedrepte conditionari fac ca din total ani de viata si total masa cerebrala sa ne bucuram si sa folosim foarte putin de-a lungul existentei: vreo 10-15 ani si maxim 30%, si asta doar geniile. Pana pe la 16-18 ani ne cautam cu disperare identitatea. Urmeaza apoi o alta lunga perioada, pana pe la 30 de ani, de pendulari intre strepezitoare dorinte crude si contradictorii, ca sa dam de gustul vietii abia pe urma si cand aflam si cine suntem si ce vrem cu adevarat, oglinda sa ne pondereze elanurile de teama ridicolului.
O croitoreasA cu putine clase, dar mult talent, imi spunea cu umor: "daca femeile ar putea sa se ciopleasca cu dalta, ar face-o zilnic, si ar rab�da toata durerea, pentru ca n-am vazut in atatia ani una sa fie multumita de cum arata". Nu e nevoie de nicio dalta, pentru ca astazi sunt instrumente chirurgicale fine, anestezia si medicii gata sa le ajute. Sa le ajute la ce? Sa prelungeasca o prea repede trecuta tinerete, sa puna in acord poate sufletul cu exteriorul, sa intarzie stigmatul batranetii. Si de ce si-ar dori femeile asa ceva? O, dar sunt o groaza de motive.
Pentru cA atunci cand au descoperit frumusetea vietii, a lor tocmai se fa�neaza, pentru ca atunci cand au in sfarsit ragazul pentru ele, nu mai pot decat ascunde neindemanatic sub straturi de fard semnele trecerii timpului, pentru ca tanjesc dupa pierdute ocazii pe care nu le mai pot trai din cauza anilor prea multi, pentru ca ar mai vrea sa mai auda cat sunt si nu cat au fost de frumoase, pentru ca ar vrea ca barbatii sa le mai curteze si nu sa le ceara sfaturi, pentru ca ar vrea sa li se mai ofere flori si nu locul in autobuze, pentru ca ar dori sa mai conteze esential in viata unui barbat si nu pentru serviciile casnice ori asistenta in caz de boala.
Sigur ca exista reparator, dar ipocrit, o zicala cum ca fiecare varsta are frumusetea ei. Aiurea! Este cineva care si-ar dori, daca ar putea intoarce timpul inapoi, sa fie iar sugar, copil mic, adolescentul nedefinit ori femeia fara sare si piper de 20 si ceva de ani? Nu cred. Majoritatea femeilor care au trecut cu ceva folos prin viata, care au simtit bucuria ma�ter�nitatii, a dragostei, a unei meserii bine alese, isi doresc sa revina cam pe la 35 de ani. Varsta care le aminteste de pargul feminitatii. Acolo s-ar in�toarce si fie ar retrai totul de la capat, daca le-au fost alegerile fericite, fie ar schimba totul daca n-a fost asa. Ori tocmai sansa asta pare a le fi interzisa, si uneori nu de lipsa po����si�bilitatilor, ci de resemnare ori de gura lumii. Si totusi, doamnele mele, exista sansa sa reintineriti si fara sa incheiati vreun pact cu diavolul. Pentru ca nu e nimic de condamnat in a da timpul inapoi atat cat sa va sim��titi confortabil in propria dum�neavoastra piele, un pic mai putina si mai intinsa dupa o interventie mi�nora, dar spectaculoasa. E un leac bun pentru suflet si minte, si trebuie sa recunoasteti ca fiecare dintre voi il meritati. Pentru voi sau pentru ei, important e sa faceti pasul inapoi si sa lasati politicoase timpul sa v-o ia inainte.
Un gAnd bun si pe curand.