Cazul Sterling nu face decat sa continue afacerea Petrom-OMV. Sunt doar doua din multitudinea de contracte pe care autoritatile, centrale sau locale, le-au incheiat in lovituri de mare anvergura. Cu cat este mai mare potul, cu atat secretul este mai bine pazit si ajunge de la secret de serviciu, la secret de stat. Daca luam la frunzarit legislatia in materie, o sa ne dam seama ca guvernele au dat, dar nu stim pe cat si in ce conditii. Nu stim ce avantaje au romanii de rand care-si trimit alesii sa-i reprezinte in Parlament si la Palatul Victoria. Este atat de interzis sa aflam cum ne fura, ca daca am gasi in parc contractul de privatizare al Petrom am fi pasibili de puscarie si la o simpla rasfoire.
Cabinetul TAriceanu a reusit sa atinga o culme in domeniu doborand recordul detinut de Guvernul Nastase prin contractul de privatizarea al Petrom. Gasca lui Calin a praduit si ce nu aveam. Dar ce parteneri straini, cu mai multe conexiuni la Haga decat romanii, banuiau ca s-ar putea sa avem. Pe ultima suta de metri, la acoperirea puzderiei de pomeni electorale, prin cotloanele Palatului Victoria, Dorin Marian, personaj ajuns mare la umbra lui Emil Constantinescu, punea la cale o lovitura teribila. Atat de secreta a fost miscarea si atat de neobservata a trecut Hotararea de Guvern 1446 din 12 noiembrie 2008 incat nici macar presedintele, cu tot aparatul sau informativ, n-a stiut ce se intampla. Pentru ca, dupa aflarea verdictului de la Haga, Traian Basescu a anuntat ca guvernul va elabora in scurt timp o strategie de scoatere la licitatie a imenselor rezerve de hidrocarburi. Declaratia sefului statului dovedeste ca habar n-avea ca Tariceanu i-o luase inainte si concesionase viitorul. Si mai mult, il si secretizase, ca sa fie sigur ca pana la aflarea adevarului va mai trece ceva timp, macar si pentru faptul ca desecretizarea trebuie facuta de cel care a secretizat.
Premierul Emil Boc a anuntat ca va desecretiza contractul de concesiune cu Sterling. Dar pentru asta va trebui sa modifice Legea secretului de stat si actul normativ prin care se adopta Hotararile de Guvern. Pentru ca guvernantii, ca orice hot care se respecta, si-au premediat cu mare migala jafurile, in special cele care vizeaza rezervele nationale. Au avut gija sa fereasca aceste contracte, deosebit de banoase, de ochii altor autoritati cum sunt Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ sau Consiliul Economic si Social. Tupeul a mers atat de departe incat rezervele tarii au fost concesionate fara stirea Consilului Suprem de Aparare a Tarii. CSAT a fost ocolit, desi rezervele sunt secret de stat, iar starea lor este un pilon esential al sigurantei nationale. E drept ca probabil s-au gandit ca daca contractul e secret, si spaga foarte grasa care decurge de pe urma lui va fi la fel de secreta. Si-au mai inventat guvernantii o gaselnita sa ocoleasca celelalte institutii, ca acele HG-uri de concesiune ar fi acte administrative, si n-ar avea caracter normativ. Insa ele, chiar daca nu sunt legi, sunt niste contracte, iar acestea reprezinta in fata instantei legea partilor.
Boc a promis descretizarea. Insa, daca vrea sa se tina de cuvant, trebuie sa mearga pana la capat. Cu toate miile de contracte la adapostul carora puternicii zilei s-au imbogatit excesiv. Sa desecretizeze toate "actele ad�ministrative" prin care romanii au fost sistematic pagubiti. Si sa le ceara socoteala si celor care si-au pus semnatura pe aceste acte. Oare ceea ce a facut Tariceanu in cazul Sterling difera prea mult de modul cum a procedat ex-ministrul Codrut Seres?