Sorin ROSCA STANESCU 

Dintr-un "presedinte pe faras", cum era cotat Traian Basescu imediat dupa alegerile parlamentare, iata ca el devine cu adevarat, acum, un "presedinte jucator". Pentru ca are posibilitatea de a-si alege strategia. Si, ca atare, are initiativa. El poate sa obtina un al doilea mandat de sef al statului. Si, la fel de bine, poate sa renunte pentru moment, preferand sa preia sefia Executivului. Pentru ca abia apoi, peste sase ani, sa atace din nou Palatul Cotroceni. Pentru el, acesta este efectul benefic al aliantei PSD-PDL. Pentru PSD poate fi, insa, efectul pervers. Imediat dupa consumarea alegerilor parlamentare, era clar ca o alianta PSD-PNL-UDMR ar fi dat o majoritate impotriva careia Basescu s-ar fi putut lupta dar cu foarte mare dificultate. Si riscand o a doua suspendare. Mandatul sau prezidential, al doilea, era pus sub semnul intrebarii. Alianta PSD-PDL a rasturnat situatia in fa�voa�rea sa. Mircea Geoana a primit pre�sedintia Senatului, a doua functie in stat, care ii permite sa mearga la Cotroceni, in ipoteza unei vacante prin suspendare sau din alt motiv si, la nevoie, sa desemneze un nou prim-ministru, iar PSD participa la guvernare, fara a ocupa insa sefia Executivului. Iar Basescu este pe cai mari. Asa cum si-a dorit si nu a putut, in 2007. Va amintiti? Atunci cand, printr-o motiune de cenzura, Guvernul Tariceanu urma sa cada, am intervenit in direct intr-o emisiune a unui post de televiziune national, dezvaluind un fapt senzational. Si anume ca se incheiase o intelegere de uz intern PDL-PSD pentru reusita motiunii de cenzura, parafata de liderii celor doua partide si semnata intr-un coltisor si de presedintele Traian Basescu. Evident, cele trei parti implicate, Geoana, Boc si Basescu au negat cu inversunare. Pentru ca intelegerea ar fi trebuit sa fie secreta. Si, oricum, nu ar fi avut sens decat in ipoteza daramarii Guvernului si formarii unei majoritati PSD-PDL, operatiune careia i-au lipsit doar cateva voturi. Iar sem�natura lui Basescu pe un asemenea document insemna un atentat la stabilitatea statului de drept. Pentru ca rostul unui sef de stat nu este acela de a darama guverne si de a aranja pe sub masa alte majoritati decat cele convenite exclusiv de partide. Dupa doi ani, doi dintre cei trei protagonisti, respectiv Mircea Geoana si Traian Basescu, recunosc faptul ca, inca de atunci, era nasit Guvernul pe care il avem azi. Declaratiile din ultima vreme ale lui Mircea Geoana indica, cu destul de multa precizie, intentia acestuia de a candida pentru functia prezidentiala. Si, daca vrea, o va face. Pentru ca este pe cai mari. Intrebarea e daca va candida in calitate de iepuras al lui Traian Basescu sau pentru a-si asuma efectiv sefia statului. Eliminandu-l pe Adrian Nastase, singurul care l-ar putea bate pe Basescu, cu conditia sa fie sprijinit de intregul partid si de electoratul acestuia, Geoana ii ofera pe tava lui Basescu jocul la doua capete. Acesta, creditat de ultimul sondaj Insomar ca aler�gand pentru functia prezidentiala cu cateva ture de stadion inaintea oricarui alt adversar, are cele mai mari sanse de a castiga. Daca doreste. Si daca, pana in toamna, efectele devastatoare ale crizei nu vor rasturna scara de valori, asa cum este ea pozitionata astazi. Dar il intereseaza pe Basescu cu adevarat un nou mandat, chiar in conditiile in care Guvernul, ser�viciile secrete, Justitia si o covar�sitoare majoritate parlamentara se afla la degetul sau mic? Sau ar prefera ca, in locul unei marionete la Palatul Victoria, sa se instaleze el insusi acolo, iar marioneta sa fie plasata la Cotroceni? Anuntand ca este posibil sa nu mai candideze, Basescu a deschis jocul la doua capete. Nu este deloc exclus sa ne pricopsim cu un "prim-ministru jucator". Iar la Cotroceni, ori cu Geoana ori cu un fan al lui Basescu din PD-L. Sau o fana. Daca situatia ramane cum e, atunci, in 2010, PSD va fi probabil debarcat de la guvernare. Daca Basescu vine la Palatul Victoria si Geoana pierde presedintia Romaniei, se va intampla la fel. Iar pentru moment, PSD se prabuseste in sondaje.