Ministrul de Externe de la Chisinau, Andrei Stratan, a tinut la cateva zile de la intalnirea cu Diaconescu sa spuna ca oficialul roman s-a inselat atunci cand a tras concluzia ca autoritatile de la Chisinau nu conditioneaza semnarea Conventiei privind micul trafic la frontiera prin semnarea tratatului de baza. De asemenea, Chisinaul insista asupra deschiderii a doua consulate moldovenesti, la Iasi si Constanta, ca preconditie pentru deschiderea consulatelor romane la Balti si Cahul. Stratan a vrut sa fie cat se poate de clara pozitia comunista de la Chisinau in privinta relatiilor cu Romania. Voronin a tinut sa dea si el cu batul in gard marti, spunand ca relatiile Republicii Moldova cu Romania nu sunt foarte rele, insa faptul ca Bucurestiul nu doreste semnarea tratatelor de baza si de frontiera influenteaza negativ aceste raporturi si genereaza discutii inutile. Comunistii de la Chisinau se incapataneaza pentru semnarea celor doua tratate, in vreme ce la Bucuresti acestea "nu sunt considerate o prioritate", in formularea presedintelui Basescu. Un lucru este sigur: pe malul stang al Prutului, sarma ghimpata montata de sovietici ramane la locul ei. Regimul comunist al lui Vladimir Voronin nu are de gand sa o ridice. Nu are de gand sa deschida noi puncte de trecere a frontierei cu Romania. Comunistii de la Chisinau fac tot posibilul sa micsoreze nivelul relatiilor dintre cele doua maluri ale Prutului. Voronin nu are nevoie de Romania pentru Uniunea Europeana. De fapt, Voronin nu are nevoie de Uniunea Europeana - vorbeste de ea doar pentru ca in luna aprilie urmeaza sa aiba loc alegeri parlamentare la Chisinau. Cu Ucraina rAmAnem asa cum am stabilit - niciun progres. Doar ca in ianuarie oficiali ucraineni si-au permis sa urecheze Romania pe motiv ca la Bucuresti Ucraina era considerata responsabila pentru criza gazelor. De vreme ce Ucraina a provocat intreruperea alimentarii cu gaze naturale din Rusia a consumatorilor occidentali deoarece nu si-a platit la timp datoriile, nici eu nu pot vedea Rusia vinovata si niciun om intreg la cap nu ar putea vedea asa ceva. Kievul nu s-a dovedit pana acum un partener credibil in relatiile internationale - cel putin nu din punctul de vedere al Romaniei. Ministrul ucrainean de Externe sustine principiul paritatii in tratarea minoritatilor nationale: adica daca in Ucraina - dupa cum afirma el - functioneaza 90 de scoli cu predare in limba romana, atunci si in Romania ar trebui sa functioneze 90 de scoli cu predare in limba ucraineana. Ramane doar problema elevilor care sa frecventeze aceste scoli. O veste buna: Ucraina intentioneaza sa respecte decizia Curtii de la Haga in privinta Insulei Serpilor de saptamana viitoare. Intre timp, ambasadorul ucrainean la Bucuresti vine cu propunerea de infiintare a complexului istorico-etnografic "Secea Dunareana", in judetul Tulcea. E ca si cum Polo�nia ar infiinta un complex istorico-etnografic al invaziei naziste. "Colaborarea"romano-ucraineana din secolul al XVII lea este cel mai bine descrisa de contemporanul evenimentelor Miron Costin, care ii considera pe cazacii zaporojeni "izvorul tuturor rautatilor si pustiirii acestor parti". Asadar, pe frontul de est nimic nou: comunistii de la Chisinau isi fac din nou campanie electorala pe spinarea "fascistilor de romani" care vor sa le fure tara, iar ucrainenii nu au de gand sa-si respecte intelegerile internationale. Pana la urma, Kievul si Chisinaul sunt fratii Bucurestiului, pentru ca prietenii ar trebui sa ni-i putem alege singuri.

George DAMIAN