O utilizare eficienta a fondurilor europene ar putea reprezenta pentru Romania solutia la criza financiara mondiala. Dar, birocratia, lipsa descentralizarii, reglementarile greoaie si procedurile indelungate determina o capacitate extrem de redusa de absorbtie a banilor de la UE. In contextul in care bancile nu mai au sau nu mai vor sa dea bani cu imprumut, companiile nu mai au resurse sa-si dezvolte sau macar sa-si continue afacerile, raman numai cateva surse de finantare sigure pentru Romania: institutiile financiare internationale (precum Fondul Monetar International, Banca Mondiala) si fondurile europene. Cum guvernantii de la Bucuresti, in frunte cu seful statului, au declarat ca nu avem nevoie de FMI, Romania ar putea depasi criza accesand intr-o proportie cat mai mare banii comunitari. Absorbtia fondurilor europene a fost scazuta. In ultimii doi ani, au fost alocate fonduri structurale in valoare de 3,1 miliarde de euro, din care au fost absorbite doar 203 milioane de euro, potrivit ministrului Finantelor, Gheorghe Pogea. Si Traian Basescu crede ca banii europeni sunt o sursa "formidabila" de finantare a economiei, mai ales ca Romania va primi in 2009 de la Uniunea Europeana fonduri nerambursabile de 5,9 miliarde euro. "Banii neram�bursabili sunt sursa reala de miscare a Romaniei in aceasta perioada de criza", a declarat recent seful statului. El a mentionat ca in 2007 si 2008, UE a virat in conturile de trezorerie ale Ministerului Finantelor avansuri de 1,85 miliarde euro din fonduri structurale, evidentiind ca din acesti bani "au fost cheltuite doar 200 milioane euro, preponderente fiind studiile si cheltuielile pe proiecte inca nesemnificative, desi au trecut doi ani de la intrarea in UE". Romania ar fi avut dreptul sa cheltuiasca 2,9 miliarde euro, nu doar avansul. Presedintele s-a aratat nemultumit ca, din avansurile alocate Romaniei, circa 85% din fonduri nu au fost cheltuite. Cheia transparentei "1,6 miliarde euro nu sunt pusi la munca in prezent, atat din lipsa unor proiecte credibile, cat si din cauza birocratiei si centralizarii excesive a aparatului de stat", a subliniat Basescu, care a adaugat ca "agentii economici trebuie sa vina sa poarte traista pe la minister ca sa li se deblocheze o finantare". "Fiecare minister utilizeaza propria terminologie, in asa fel incat un investitor nu intelege foarte bine daca termenii se refera la acelasi lucru cand se uita pe doua site-uri diferite", a aratat Basescu, adaugand ca "transparenta este o alta cheie a utilizarii rapide a banilor". El a insistat ca, pentru a cheltui banii alocati de UE, comunitatea de afaceri trebuie sa propuna "proiecte fezabile si rapid implementabile", iar ministerele au responsabilitatea "sa serveasca investitorul, iar nu sa-l chinuie". Scurtarea termenelor O mai buna accesare a fondurilor europene a fost una din temele de discutie dintre presedintele Traian Basescu si presedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barosso, in urma cu doua saptamani. Dupa discutie, seful statului roman a afirmat ca pentru o mai eficienta utilizare a banilor europeni este necesar ca in legislatia romaneasca sa existe un corespondent menit sa permita scurtarea timpului de implementare a proiectelor. Basescu a aratat atunci ca autoritatile intentioneaza sa reduca perioada de evaluare de catre CE a proiectelor transmise de Romania, de la 87 zile la 30 zile, si sa diminueze timpul aferent procedurilor de accesare a fondurilor comunitare, de la aproape 90 zile la maximum o luna. In acest sens, Guvernul va negocia cu reprezentantii Comisiei Europene o serie de modificari ale legii achizitiilor publice. Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) a transmis deja Comisiei un document continand o serie de propuneri de imbunatatire a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica, a anuntat seful acestei institutii Vasile Puscas. Adrian Ciocanea, fost secretar de statin Ministerul Integrarii Problema legislatiei "Eu cred ca noi avem o problema de legislatie destul de complicata si uneori chiar contradictorie care isi are originea in complicatiile pe care UE ni le-a creat. Pe de alta parte procedurile se fac dupa niste documente ale Comisiei insa sunt particularizate dupa fiecare tara. La acestea se mai adauga alte 10-15 dosare mult mai complicate decat ne inchipuim noi. Dar nu trebuie uitata nici traditia romaneasca care spune ca atunci cand nu reusesti sa te incadrezi in niste criterii, faci apel la componenta politica. Nu trebuie neglijata nici lipsa de expertiza in domeniul consultantei pentru ca sunt foarte putini consultanti care stiu sa faca pana la sfarsit un proiect intreg - componenta de fezabilitate, de proiect tehnic si cea financiara astfel incat pentru o autoritate publica sa se poata desena si modul in care se gestioneaza imprumutul de la banca. Nu cred ca descentralizarea ar fi o solutie. Asa cum a spus si presedintele Barosso stabilirea unui alt desen regional nu tine de o decizie a Comisiei Europene si nici nu are legatura cu eficienta cheltuirii banilor. Descentralizarea in zona dezvoltarii regionale este utila doar daca se gaseste o solutie pentru a da personalitate juridica regiunilor in materia fondurilor europene". (C.G.P.) Marius Popovici, fruntas taranist si fost vicepresedinte al CJ Timis Descentralizare dupa modelul german "Si in Germania exista judete, exact ca si in Romania, dar ele sunt subordonate unor regiuni, respectiv unui Consiliu Regional, iar presedintele Consiliului Judetean are si rolul de prefect. Acest model de descentralizare ar usura enorm primirea de fonduri europene. Trebuie inteles ca prin acest model nu dispar judetele, asa cum se tem unii, ci doar se transfera o parte din putere catre regiuni. Va dati seama, e greu pentru Guvern sa gestioneze corect 41 de judete. Potrivit modelului german, toate directiile descentralizate ar intra in competenta Consiliului Regional", subliniaza Marius Popovici. El a adaugat ca in Romania nu exista dorinta politica pentru o descentralizare reala, pentru ca pe deoparte ministerele se tem sa nu isi piarda influenta, iar sefii CJ sa nu-si piarda functiile. "UE ne cere des�centralizare din 1998, cand s-au infiintat in Romania cele opt regiuni de dezvoltare, insa de atunci nu s-a mai miscat nimic. Trebuie modificata Constitutia, sa fie introduse regiunile, pentru ca deja sistemul judetelor - implementat in 1968 - e invechit. Toate tarile europene dezvoltate au regiuni", a mai declarat Popovici. (I.S.C.) Iuliu Winkler, europarlamentar Birocratia "Cred ca primul obstacol de care se lovesc romanii in accesarea fondurilor europene este birocratia. Insa, in ultimele doua luni de zile mai multi comisari europeni au gasit o solutie la aceasta problema, care presupune simplificarea accesului la fonduri comunitare si diminuarea birocratiei prin reducerea termenelor de evaluare a dosarelor si relaxarea criteriilor. Este necesar insa ca birocratia sa fie redusa nu numai la Bruxelles, ci si in tara, pentru ca autoritatile romane solicita avize in plus, pe langa cele cerute de UE. Apoi e si o lipsa de exercitiu a noastra ca aplicanti, ni se pare prea complicat sa accesam bani europeni, dar trebuie sa ne acomodam. Pentru ca in urmatorii 15 ani fondurile europene vor deveni o realitate permanenta. Un alt obstacol ar fi lipsa de informare. Eu personal am fost in 25-30 de judete in care am organizat actiuni de informare, iar prezenta a fost destul de modesta. Unul dintre principalele instrumente de accelerare a absortiei fondurilor este descentralizarea, mai ales in cazul IMM-urilor si al comunelor, carora le e greu sa depuna un astfel de proiect, pentru ca trebuie sa relationeze cu ministerele de la Bucuresti". Adrian Severin, europarlamentar PSD Lobby si firme de consultanta "Romanii nu stiu sa prezinte proiectele pentru care vor sa obtina finantare: fie nu stiu sa explice foarte clar care este utilitatea proiectului, fie nu respecta procedurile prescrise de Uniunea Europeana. Solutia este fie sa organizam niste firme de consultanta, care sa-i asiste pe cei interesati, fie sa angajam asemenea firme din strainatate. Exista si alte firme, firme de lobby, care ii ajuta pe cei carora le dai cererea sa aprecieze nevoia de a sprijini si de a raspunde favorabil. Acest lobby este reglementat in UE, este oficial, legal, iar firmele in schimbul unor sume de bani ajuta institutiile europene sa inteleaga continutul si semnificatia cererilor si sa le accepte. De asemenea, trebuie sa ii informam pe cei care au nevoie de asemenea fonduri pentru ca multi au nevoie de ele, dar nu le cer. Statul ar putea gasi solutii pentru ajutorarea oamenilor sa plateasca aceste firme de consultanta si lobby. Cu siguranta ar trebui sa existe un ajutor mai puternic al structurilor guvernamentale, este esential ajutorul si sprijinul Executivului." (C.A.)

Gabriela MOROIANU